Copileeee, ai de ales! Pușcărie, sau îmi plătești pensia
M-am tot gândit demult: oare cine naiba îmi va plăti mie pensia?!
Mama și tata, Dumnezeu să-i țină, pot sta liniștiți. Generația mea e câtă frunză și iarbă și cotizează cu nerv. Pensia bătrânilor mei, de bine de rău, e asigurată până la capăt.
A leatului meu însă are pronosticul rezervat.
Dacă mă uit în spate, șirul generațiilor se rarefiază teribil. În 20-30 de ani vom rămâne cu totul vreo 12-14 milioane de români, din care grosul va fi la capătul dinspre EXIT. Cât impozit trebuie să dea angajatul român prin 2035 ca să ducă 3-4 pensionari în spate? 60-70 la sută? Calcula cineva la un moment dat că și la un CAS de pedeapsă de 60 la sută din salariu, în anul 2050 nivelul pensiei nu ar trece de 30 la sută din salariul mediu pe țară. Asta, ar fi astăzi circa 1000 de lei. Să fim noi sănătoși, că altfel nici de medicamente nu am avea pe săturate.
Va fi deci mare aglomerație pe la tomberoane pe când ”decrețeii” vor ieși la pensie. O dovadă de omenie a autorităților ar fi ca în nebunia asta cu colectarea selectivă a deșeurilor, una din pubele, așa mai curățică, să fie pentru alimente aproape bune de mâncat.
Cel puțin așa îmi imaginam viitorul până azi. Știrea a căzut ca o nucleară, vorba unui site cu fake news-uri maligne. Cum naiba nu i-a dat nimănui prin cap așa ceva până acum? Soluția era sub nasul autorităților! Sigur că da, dragi colegi de generație! Grijile noastre nu mai au obiect! Dacă statul român nu va mai putea să ne plătească pensia, vor prelua sarcina copiii și nepoții! Chestia aia cu glasul sângelui nu are nici o treabă cu asta. Circa 70 de aleși ai Puterii s-au gândit că ar putea să nu funcționeze la generația tânără sau puberă! Că poate tineretul ăsta care vine după noi, de la atâta Facebook și pendulare pe net, s-a stafidit la suflet și trebuie forțați. Forțați, să ce? Păi să suplinească funcția cheie a statului de a plăti pensii.
Proiectul a primit un nume de film indian. Se numește ”Legea recunoștinței între generații”. În esență, în acest proiect legislativ se stipulează că urmașii majori și apți de muncă ai românilor SUNT OBLIGAȚI să-și întrețină și să-și îngrijească părinții care nu pot munci (adică, bătrâni), aflați în dificultate (adică, foarte bătrâni) și care necesită sprijin financiar (adică cu pensia publică zero sau nici cât pentru un mic cu muștar).
Deci, dacă nu mai vine pensia pentru care ați cotizat ca orbeții zeci de ani, iar statul care v-a luat banii vă arată jumătatea lui cinci, nu disperați la bătrânețe. Legea vă protejează.
Ne răfuim în familie. În marea lor înțelepciune, legiuitorii ne pun la dispoziție un instrument de lucru fără precedent. El ne va face bătrânețile un vis. Orice instanță de judecată va stabili o sumă bănească fixă plătită lunar de urmași, care nu poate depăși o cincime din venitul net lunar al odraslei. Dacă nu ne dau banii (denumiți în proiectul legislativ pensie de întreținere) vom putea să ne băgăm în pușcărie copiii, nepoții sau, cei mai norocoși, strănepoții. Între șase luni și trei ani.
O abordare originală de a stimula tinerii să rămână pe aproape. Dacă proiectul va deveni lege ei vor avea, democratic, dreptul de a alege: ori ne plătesc pensia, ori îi băgăm în pușcărie.
Nu râdeți! E pe bune!
Adrian SĂLĂGEAN
