Consiliera juridică care poate dactilografia 650 de caractere pe minut
Background-ul de secretariat avut în spate, o poate plasa pe hunedoreanca Mihaela Egner Cărmăzan în topul celor mai rapide consiliere juridice atunci când vine vorba de editat documente. Folosindu-și toate degetele, hunedoreanca este capabilă să mitralieze cuvintele cu o viteză de 650 de caractere pe minut. Un fel de F1 în materie.
Conversia profesională nu omoară talentul
Înainte de a urma Dreptul, Mihaela Egner Cărmăzan și-a câștigat pâinea lucrând ca secretară. O meserie dificilă pentru că este întotdeauna asociată cu ideea de viteză. Cu cât umpli mai repede cu text corect o pagină ”ministerială” cu atât eşti mai valoros. În cariera sa din fața ”claviaturilor” cu litere, Mihaela Egner Cărmăzan şi-a testat viteza de dactilografiere de mai multe ori. „Pe tastatura de calculator pot atinge o viteză scriere de circa 650 de semne scrise pe minut. Text curat, fără greşeli. Pe alt tip de dispozitive de scris viteza este puțin mai mică”, spune hunedoreanca.
A fost și o vreme cu riscuri de ”accidente” de muncă
Pentru ureche, cavalcada degetelor hunedorencei care cad pe tastatura calculatorului sună ca o ploaie torenţială de vară. Mihaela Egner Cărmăzan își amintește însă că altul era „soundul” când a început să dactilografieze pe maşini de scris mecanice. „Sunau ca mitralierele. Şi trebuia forţă de apăsare, nu glumă, ca să imprimi textul pe cinci foi puse la indigo. De zeci de ori mi-am rupt unghiile la prima maşină de scris pe care am lucrat”, îşi aminteşte dactilografa. Cariera sa profesională a coincis cu revoluţia produsă în dispozitivele de scris. Înainte de calculator, a lucrat pe maşini de scris electrice, pe urmă pe cele electronice. „A fost o mare bucurie când am trecut pe maşini electronice. Aveau capacitatea de a memora textele scrise, fiind capabile să facă, în avanpremieră, primele copy-paste-uri”, spune Mihaela Cărmăzan.
Se poate și legat la ochi?
Cine îşi imaginează că scrisul la tastatura calculatorului e o meserie-joacă de copii se înşeală! În primul rând nu poţi atinge o viteză profesională dacă nu respecţi regula de aur: fiecare deget cu litera lui. „Există o poziţie de start în care tastele „A, S, D, F”, dau de lucru degetelor mâinii stângi, iar „J,K,L, ;” ţin ocupate degetele mâinii drepte. Degetele groase bat spaţiul. Singura mişcare pe care o fac este un rapid sus-jos, pentru ca fiecare deget să acopere literele arondate de pe rândurile trei şi unu de taste . Numai aşa se poate atinge viteza de dactilografiere profesională”, spune hunedoreanca. Şi mai este un amănunt. Mihaela Cărmăzan nu se uită niciodată la mâinile ei în timp ce scrie. „Folosesc metoda dactilografierii în orb. Aş încetini foarte mult dacă mi-aş întoarce tot timpul privirea de la textul de copiat la tastatură. Prin urmare, privesc numai ce am de copiat şi degetele aleargă pe taste scriind „on-line”, fără oprire. În timp, memoria mea motrică ţine minte traseul fiecărui deget pentru a scrie corect. De aceea pot dactilografia chiar şi în beznă”, explică hunedoreanca.
Ea spune că are două deformaţii profesionale datorită muncii ei: nu poate avea unghii lungi şi se descurcă foarte bine cu claviatura orgii la care a învăţat să cânte.
Nervii buni, corectorul perfect
Există reflexele care se formează cu timpul atunci când culegi multe texte la tastatură, degetele încep să alerge singure pe taste dar singur acest fapt nu garantează acuratețea textului cules. Pe lângă deprinderea fizică, Mihaela Egner Cărmăzan crede că mai este nevoie de ceva. ”Este un fapt cam nebăgat în seamă, dar culegerea unui text în viteză presupune un consum nervos foarte mare. Nu poți fi dactilografă bună dacă nu ai un sistem nervos robust. E nevoie de o anumită tenacitate nervoasă ca de la un moment dat să nu începi să faci greşeli când tastezi în viteză”.
Chiar dacă acum profilul său profesional s-a schimbat, Mihaela Egner Cărmăzan nu și-a ieșit din formă atunci când este în fața tastaturii. ”Nu mai pornesc în viteza maximă din prima, dar pot să scriu aproape la fel de repede ca acum 5-10 ani. Cred că dactilografia, la fel ca mersul pe bicicletă nu se uită niciodată”, spune hunedoreanca. Deprindere care o avantajează în noua sa carieră de consilier juridic.
Adrian SĂLĂGEAN
