Complexul Energetic Hunedoara plătește studiile cerute de Comisia Europeană
Complexul Energetic Hunedoara plătește studiile cerute de Comisia Europeană. După studiul realizat de INSEMEX, Comisia Europeană a solicitat încă o părere, independentă. Astfel, s-a ajuns ca polonezii de la GIG să vină în Valea Jiului și să elaboreze un astfel de document. În cazul acesta, Complexul Energetic Hunedoara plătește ambele studii. Dacă în cazul celor de la INSEMEX există un contract cadru cu CEH, în cazul polonezilor situația se complică. CEH a cerut o ofertă de preț, însă deocamdată nu se știe cât va costa studiul ce urmează a fi întocmit de polonezi.
Ce se întâmplă după 1 ianuarie 2019?
Teoretic, conform acordurilor Comisiei Europene, cele două unități miniere, respectiv Lonea și Lupeni, ar trebui să își înceteze activitatea de producție la data de 31 decembrie 2018. Ce se întâmplă după această dată depinde de rezultatele studiului și de Comisia Europeană.
“Am trimis adresă la Ministerul Energiei care va notifica Consiliul Concurenței și apoi Comisia Europeană. Avem un studiu întocmit care spune clar care sunt pericolele în cazul închiderii minelor fără epuizarea capacităților deschise”, a declarat Samuel Dioane, directorul general al CEH.
După realizarea studiului de către firma poloneză, la nivel european ar urma să fie realizat un manual pentru închiderea minelor.
“Comisia Europeană ne-a indicat să facem încă un studiu. După ce firma GIG din Polonia va realiza studiul, se va elabora și un manual pentru închiderea minelor. Urmează ca polonezii să se mai deplaseze în Valea Jiului. Sunt circa 17 experți specializați în diferite domenii”, a mai spus sursa citată.
Studiul realizat de INSEMEX arată care sunt riscurile închiderii celor două unități miniere fără epuizarea capcităților de producție deschise. Bazinul carbonifer din Valea Jiului are un specific deosebit. În condițiile desfășurării activității de închidere, situație în care arhitectura rețelei de lucrări miniere se modifică brusc, apar modificări majore în ceea ce privește regimul de curgere al aerului, atât la nivelul lucrărilor active cât și la nivelul zonelor închise, riscurile deja existente cresc în amplitudine, conducând la situații de risc iminent, iar în acest context, specialiștii care au lucrat la raport recomandă continuarea activității de extracție a cărbunelui până când vor fi epuizate rezervele din abatajele aflate în funcțiune.
Monika BACIU
