Colegiul Medicilor din România: Propuneri de eficientizare a mecanismelor de răspundere civilă şi disciplinară în caz de malpraxis

„Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experţi independenţi acreditaţi, expertiza în domeniul malpraxisului se face de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial şi respectiv Institutul Naţional de Medicină Legală. Acest mecanism creează blocaje foarte mari, pentru că apar contestaţii la nivelul serviciilor teritoriale de medicină legală şi dosarele trebuie trimise către o comisie naţională ce judecă toate aceste contestaţii la nivelul întregii ţări. Întârzierile sunt semnificative şi pot ajunge de la câteva luni la câţiva ani”, a mai transmis sursa citată.

„Credem că introducerea unui corp al experţilor medicali, format din medici practicieni de diferite specialităţi, acreditaţi să ofere expertiză judiciară instanţelor ar permite fluidizarea mecanismului de răspundere civilă în caz de malpraxis. În sistemul actual de gestionare a greşelilor medicale în România sunt multe disfuncţionalităţi care nemulţumesc atât medicii cât şi pacienţii în situaţia în care o greşeală medicală generează o suferinţă sau un prejudiciu unui pacient, iar noi ne-am propus să discutăm problemele cât mai deschis şi să venim şi cu soluţii”, afirmă Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

„În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independenţa expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităţilor din domeniul sănătăţii”, a declarat la rândul său Nicoleta Popescu, avocat al Colegiului Medicilor din România.

Reprezentanţii Colegiului Medicilor au arătat că subliniat că pacientul are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensaţii financiare în cazul în care o greşeală medicală i-a cauzat o suferinţă sau un prejudiciu pacientului.

„În acest sens, sunt necesare modificări legislative care să permită o soluţionare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis. În plus, se impune şi întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greşelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alţi pacienţi”, a mai precizat Colegiul Medicilor.

Organismul a precizat că, în cadrul evenimentului de la Timişoara, a fost continuată discuţia pe tema raportării voluntare şi analizei detaliate a greşelilor medicale într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora pe viitor şi a îmbunătăţi calitatea actului medical.

„Deşi erorile medicale pot fi cauzate de personalul medical, factorii ce ţin de sistem sunt principalii responsabili de apariţia erorilor medicale – resursele umane limitate, echiparea necorespunzătoare a unităţilor sanitare, legiferarea incompletă etc iar acest lucru este larg acceptat la nivel internaţional”, a reiterat Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Participanţii au discutat şi modalităţi concrete de reducere a greşelilor medicale, discuţia fiind centrată pe una din zonele cele mai expuse, respectiv domeniul ATI.

„Ca şi în dezbaterea de la Bucureşti, vorbitorii au subliniat că actualele condiţii din sistemul medical românesc accentuează stresul şi suprasolicitarea medicilor, favorizând apariţia greşelilor. Consecinţele principale ce decurg de aici sunt medicina defensivă şi emigraţia medicilor, ceea ce afectează negativ sistemului de sănătate din România”, a mai transmis Colegiul Medicilor.

Următoare întâlnire publică va avea loc în data de 23 Noiembrie 2022, la Universitatea de Medicina şi Farmacie “George Emil Palade” din Târgu Mureş.

În lunile Ianuarie şi februarie 2023, aceste dezbateri publice vor continua în Cluj, Iaşi şi Craiova.