CNAS, precizări despre serviciile de prevenție pentru persoanele asimptomatice de peste 40 de ani

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a transmis, joi, precizări despre serviciile de prevenţie pentru persoanele asimptomatice de peste 40 de ani. Programul are rolul de a depista din timp eventuale boli pentru a oferi şansa vindecării, mai ales având în vedere că persoanele, considerându-se sănătoase, se adresează rar medicului de familie. Bolnavii cronici beneficiază în continuare de atenţia medicilor de familie.

„În cadrul pachetului de servicii decontate de sistemul asigurărilor sociale de sănătate la nivelul asistenţei medicale primare sunt prevăzute servicii de prevenţie pentru toate categoriile de vârstă. Printre consultaţiile de prevenţie oferite de medicii de familie (în cadrul cărora se poate recomanda şi un set de analize medicale de laborator) se numără şi cele destinate persoanelor asimptomatice cu vârsta peste 40 de ani din listele proprii, adică acelor persoane care nu sunt în evidenţa medicului de familie cu boli cronice şi nici nu manifestă semne de boală. Tocmai pentru că aceste persoane se consideră pe deplin sănătoase, se adresează rar medicilor, doar în cazul afecţiunilor acute, riscând să dezvolte boli cronice „ascunse” (fără simptome) care să fie depistate de abia într-un stadiu avansat, în care pot apărea complicaţii, invalidităţi şi chiar decese premature, iar tratamentele să fie dificile, dureroase şi costisitoare, sau chiar ineficiente”, a transmis, joi, CNAS, într-un comunicat de presă.

Sursa citată a precizat că o atenţie deosebită necesită în special persoanele de peste 40 de ani, deoarece după această vârstă incidenţa bolilor cronice creşte semnificativ.

„Prin pachetele de prevenţie, CNAS urmăreşte să încurajeze persoanele menţionate să-şi verifice periodic starea sănătăţii, dar şi medicii de familie să acorde activ consultaţii preventive, în cadrul cărora să evalueze comportamentele cu impact global asupra sănătăţii (stilul de viaţă: fumat, consum problematic de alcool, activitatea fizică, dieta etc.), riscul cardiovascular, oncologic, sănătatea mintală, sănătatea reproducerii şi să intervină asupra riscurilor modificabile. Pe termen mediu şi lung, această abordare va conduce la creşterea calităţii vieţii pacienţilor, care astfel sunt depistaţi precoce şi trataţi într-un stadiu incipient al bolii, la reducerea costurilor asociate bolii, dar şi la diminuarea numărului de servicii medicale spitaliceşti, în favoarea celor de medicină primară (inversarea piramidei serviciilor medicale)”, a mai transmis CNAS.

Potrivit instituţiei, persoanele cu boli cronice aflate pe listele medicilor de familie beneficiază de consultaţii periodice lunare decontate din FNUASS pentru supravegherea evoluţiei bolii, continuitatea terapiei, screeningul complicaţiilor, educaţia privind îngrijirea şi autoîngrijirea etc.

„Dacă medicul de familie, în urma evaluării riscului dezvoltării altor afecţiuni, constată că pacienţii respectivi au anumite simptome sau rezultate ale analizelor în afara valorilor normale, poate acorda în plus şi consultaţii de monitorizare activă (management de caz) pentru bolile cronice cu impact major (hipertensiunea arterială, dislipidemia şi diabetul zaharat tip 2, astmul bronşic, boala cronică respiratorie obstructivă – BPOC şi boala cronică de rinichi). Totodată, în cazul acutizării afecţiunilor cronice sau a prezenţei oricăror simptome a căror provenienţă trebuie clarificată, pacienţii se prezintă la medicul de familie care, în urma evaluării stabileşte conduita terapeutică. Pentru orice afecţiune acută/subacută/acutizare a unei boli cronice casa de asigurări de sănătate decontează medicilor de familie încă două consultaţii pentru fiecare episod de boală, în afara consultaţiilor periodice anterior menţionate”, a mai transmis CNAS.

Potrivit sursei citate, în urma efectuării consultaţiilor, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere (inclusiv pentru investigaţii medicale paraclinice) sau alte documente.

„Aşadar, medicul de familie acordă consultaţii într-un mod integrativ, ţinând cont de toate afecţiunile acute, subacute sau cronice de care suferă pacienţii, investigând totodată şi factorii de risc pentru apariţia altor boli sau agravarea celor existente, realizând atât prevenţie primară (preîntâmpină apariţia afecţiunilor prin intervenţia asupra factorilor de risc), prevenţie secundară (depistează precoce boala, înainte  de a se manifesta), prevenţie terţiară (screeningul complicaţiilor cu reducerea agravărilor sau apariţiei complicaţiilor). În concluzie, pacienţii cu boli cronice nu au nevoie să apeleze la pachetul de prevenţie 40+ pentru persoanele asimptomatice, deoarece se află în contact periodic cu medicul de familie, iar acest pachet a fost din start gândit pentru persoanele care nu au semne/simptome de boală şi care nu-şi verifică periodic starea sănătăţii”, a mai transmis CNAS.

Instituţia clarifică şi adresa prin care a solicitat medicilor de familie să precizeze câte persoane asimptomatice de peste 40 de ani se află pe listele lor de pacienţi: ”Scopul acestei centralizări de informaţii este dimensionarea finanţării pachetului de prevenţie, la nivel naţional, în funcţie de numărul total al beneficiarilor, şi construirea unui indicator de evaluare a activităţii de prevenţie, având în vedere că în semestrul I al acestui an consultaţiile de prevenţie acordate tuturor segmentelor de vârstă au constituit doar 1% din totalul consultaţiilor acordate de medicii de familie”.

news.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *