Chemarea strămoşilor la Măgura Uroiului

Dac Fest readuce în judeţ atmosfera antică şi crâmpeie din viaţa de acum două mii de ani. La Măgura Uroiului, sâmbătă şi duminică, organizatorii au pregătit un program divers cu mai multe puncte de atracţie în tabăra civilă sau cea militară.

Vor fi surprize, dar şi noutăţi precum reconstituirea unei taberna. Festivalul se deschide oficial vineri, la Simeria, de la ora 21, cu parada la lumina torţelor.

„Vor fi mulţi daci, mulţi romani şi o mână de sarmaţi. Va fi o ediţie interesantă, dacă vremea ne lasă să ne  desfăşurăm şi să facem tot ce ne-am propus”, spune Marius Barbu de la Asociaţia Terra Dacica Aeterna (TDA). Peste 200 de reenactori vor veni la cea de-a IX-a ediţie în al cărei program sunt trecute ateliere de tot felul, ritualuri şi dansuri antice, lupte de gladiatori, dar şi marea confruntare dintre daci şi romani. Festivalul este un răsfăţ pentru iubitorii de istorie de vreme ce mare parte dintre membrii asociaţiilor de reenacment sunt profesori, arheologi, muzeografi, dar şi pasionaţi de antichitate, oameni care pot susţine o altfel de lecţie de istorie.

Pentru copiii, Dac Fest este locul unde pot modela lutul, se pot încerca armele războinicilor sau jocurile din antichitate. Gurmanzii vor adora reţetele străvechi indiferent că sunt romane sau dacice. „Vom avea jocuri romane, scriere antică, de monedărie, bucătărie, pe lângă partea militară. La daci, avem atelierul de lut, cel de ţesut, de gastronomie. Avem şi metalo-plastie, lucrul cu piele. Cred că la această ediţie vor fi aperitive precum măsline cu miere – e cel mai interesant aperitiv roman-, pastă de brânză, diverse tocăniţe şi ca desert globi. Aceştia sunt „strămoşii” papanaşilor şi sunt făcuţi din brânză dulce cu miere şi cu piper”, explică Florina Poenaru.

Un alt punct de atracţie sunt costumele atât la romani, cât şi la daci, dar şi bijuteriile realizate după modele descoperite în săpături. „Sunt replici realizate de colegii noştri din asociaţie. Eu o să port de exemplu o brăţară realizată de fostul preşedinte al TDA, Paul Cheptea, şi am înţeles că a lucrat la ea mai bine de o lună. La romani, sclavele munceau mult, rolul nobilelor era să conducă casa, să participe la banchete şi să se aranjeze ca să fie frumoase. Într-o gospodărie romană erau foarte mult lucruri de făcut, de la bucătărie, la băi, creşterea micuţilor, educaţia copiilor şi chiar la educaţia soţului câteodată”, explică Raluca Oana.

În acest an, noutatea absolută pentru reenacmentul românesc este taberna, spune Sergiu Praporgescu de la TDA: „Taberna e termenul latin, acum îi spunem taverna. Era un loc preferat de bărbaţi şi vinurile sunt cele care îi fac să roiască în jurul locului. Colegii din TDA au lucrat cam şase luni la acest proiect. Poate că nu e 100% o reconstituire fidelă, pentru că cele din antichitate aveau şi decoruri, cu scene specifice, cu Bachus, viţă de vie, lucruri sugestive pentru locul respectiv. Existau mai multe feluri, în funcţie de locul unde era amplasată şi cui îi era destinată. Dacă clienţii erau oameni săraci, sigur că vinul era unul de proastă calitate, nişte licori acre care trebuiau consumate îndoite cu apă sau împătrite cu apă. Dacă era o taberna dintr-un cartier select şi produsele erau pentru oameni bogaţi, vinul avea altă calitate, putea fi băut fără a fi îndoit cu apă sau îndulcit cu miere. Existau feluri foarte bune de vin destul de scumpe, vinuri greceşti în general, iar în Italia era vinul de falernum, unul foarte, foarte bun”. E greu să respecţi reţetele antice: „Acum soiurile de viţă sunt selecţionate, e cu totul altceva. Dar încercăm să oferim celor ce vin la Dac Fest o privire în trecut. În zona orientală, în Egipt, Siria, berea era mai mult consumată. Şi în Dacia s-au găsit căni de bere.” Chiar şi modul de recoltare era diferit explică Florina Poenaru: „Ei culegeau struguri nu la începutul toamnei, ci la sfârşitul anotimpului, lăsau strugurii să se stafidească. Atunci mustul era foarte gros şi de aceea vinul se bea cu apă.”

Sâmbătă şi duminică de la ora 11 se vor face ghidaje în siturile arheologice din zonă şi se deschid atelierele civile şi militare. Sâmbătă, de la ora 19,30, pe scenă, vor urca formaţiile Focul Viu, Trei Parale, Nightlosers. La ora 22,30, se aprinde „Focul sacru”. Pe lângă Terra Dacica Aeterna, participă la această ediţie Asociaţia Culturală pentru Istorie Vie Alba Iulia, Asociaţia Culturală Geto-Dacii din Moldova, Asociaţia Historia Renascita – Grupul Geto-Dacii sudcarpatici,  Asociaţia Culturală Omnis Barbaria, Asociaţia Amicii Muzeului Zalău. Organizatorii sunt Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Consiliul Judeţean Hunedoara şi Primăria Simeria.

Laura OANĂ