Cea mai performantă ramură a industriei hunedorene este reparatul sculelor defecte
Cine spune că economia județului Hunedoara merge prost este contrazis de datele oficiale. Astfel, deși România, ca și balanță comercială externă, respectiv raportul dintre exporturi și importuri, este pe minus, economia județului Hunedoara are un sold pozitiv. Conform datelor oficiale făcute publice de către Direcția Județeană de Statistică, chiar dacă importurile au fost mai mari decât exporturile, soldul balanței comerciale externe hunedorene, de la începutul anului, este unul pozitiv, depășind frumoasa sumă de 100 de milioane de euro, lucru ce nu poate decât să ne bucure. Iar la această sumă s-a ajuns chiar dacă productivitatea muncii a scăzut foarte mult, exemplul cel mai grăitor fiind luna august, minusul înregistrat față de iulie fiind de peste 30 de procente.
Scăderea producției industriale este motivată, oficial, de perioada de concedii, iar acest acest lucru se corelează și cu o reducere a productivității muncii, care înregistrează parametri similari. Cu toate acestea, motivul cel mai firesc pentru aceste scăderi este altul, respectiv nivelul scăzut al salarizării din județ, la care se adaugă și o scădere, în două luni consecutive, a veniturilor medii din județ, nu cu mult, dar tot pierdere înseamnă. Și, la toate acestea se mai adaugă și diferența mare, de aproape 20 de procente, dintre salariul unui hunedorean și venitul mediu pe țară, județul nostru fiind, într-un top la nivel național, undeva spre coada ierarhiei, fiind pe locul 26 din 42. Mai concret, un hunedorean rămâne în mână, cum se spune, după o lună de lucru, în medie cu 1.937 de lei, în vreme ce venitul la nivel național este de 2.364 de lei, nici acesta nefiind unul ridicat, dar este, oricum mai mare. Iar în aceste condiții nu trebuie să mire pe nimeni apetitul scăzut față de muncă al angajaților. Revenind, însă, la plusul per total înregistrat în economie, trebuie subliniate și aspectele negative, cele mai importante scăderi la producție înregistrându-se în minerit și producerea de energie termică și electrică, iar stocurile cele mai mari, adică marfa produsă și nevândută, sunt în metalurgie.
Lucrurile, până la urmă, sunt firești, în ciuda optimismului guvernanților, cele trei domenii fiind în cădere liberă, iar aceste aspecte sunt sesizate și de cei care nu au nici cea mai mică legătură cu economia. Iar la creșterea producției pe primul loc este un domeniu care ar trebui să dea serios de gândit celor în drept, poziția de lider în acest top fiind ocupată de ramura reparațiilor de utilaje și echipamente. În traducere liberă acest lucru înseamnă că se fac cârpeli, nefiind vorba, în niciun caz, de retehnoligizări sau modernizări. Iar perspectiva viitoare nu pare a fi una roz, pentru că datele statistice au prins doar perioada în care trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat era doar în stadiul de discuție. Iar cum acest fapt a devenit realitate, urmează să ne așteptăm la salarii mai mici, șomeri mai mulți, acum fiind în jur de 7.500 înregistrați, și o scădere a producției industriale și a productivității muncii.
Nu putem încheia fără a mai preciza și faptul că, în județul Hunedoara, numărul pensionarilor, în jur de 125.000, îl depășeste pe cel al persoanelor active, angajați și șomeri luați laolaltă, care sunt sub 120.000. Legat de cei vârstnici, pensia medie din județ, de 1.222 de lei, este considerată, oficial, o sumă colosală, dacă ținem cont că aceea de pe țară este de doar 982 de lei. Și dacă mai amintim că populația județului este în continuă scădere, viitorul economic al Hunedoarei nu este unul în culori prea vesele, la care putem adăuga, fără rezerve, și faptul că investitorii străini nu dau năvală, participația capitalului extern la constituirea de societăți comerciale fiind de doar 1.200 de lei, nici cât o pensie.
Claudiu Popa
