Despre înțepături de țânțari, căpușe și mușcătura de viperă. Informații și recomandări de la DSP Hunedoara

Neuroinfecția cu virus West Nile este o boală infecțioasă produsă de virusul West Nile (VWN) care este transmis prin înțepătura de țânțar. La om, in majoritatea cazurilor (80%), infecția are manifestări subclinice, iar când acestea sunt tipice, spectrul clinic și severitatea pot fi foarte variate. Persoanele în vârstă și persoanele imun compromise prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala neuroinvazivă West Nile. Nu există profilaxie sau tratament specific împotriva bolii la om.

Ce trebuie să știm despre țânțari?

Țânțarii transmit agenți patogeni care produc îmbolnăviri la om si la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre aceste făcând parte și infecția cu virusul West Nile. Pentru a-și depune ouăle femelele de țânțari se hrănesc cu sânge.

În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenți patogeni de la animale sau om sau îi transmit acestora. Țânțarii trăiesc si se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub forma de larve (ouă), fie sub forma adultă.

Larvele de țânțari se găsesc:

– În apa acumulată în subsolurile blocurilor;

– În apa care nu se scurge din canalizarea înfundată;

– În bălțile care se formează în apropierea locuințelor, din apa care curge din conductele sparte și din alte instalații neîntreținute;

– În apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte;

– În apa acumulată în recipiente vechi aruncate la întâmplare în preajma locuințelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);

– În apa din gropile în șanțurile de pe șantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalații; Țânțarii adulți zboară în preajma locuințelor, mai ales dimineața devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Țânțarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuințe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte. În timpul zilei se adăpostesc în locuințe, subsoluri, poduri, cotețe, grajduri, magazii, frunzișul copacilor.

Cum putem împiedica țânțarii să se înmulțească în preajma noastră?

• Prin evacuarea apei din subsoluri;
• Prin repararea instalațiilor de apă și canalizare din subsoluri si din apropierea locuințelor;  Prin renunțarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau să le protejam de accesul țânțarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite;

• Prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie și în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);
•  Prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc țânțarii;

Cum să evitam înțepăturile de țânțari?

•  Purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi si pantaloni lungi, dacă ieșim seara din locuințe sau ieșim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Delta; 13 Document elaborat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile
• Utilizând substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanta cu instrucțiunile de pe eticheta, pe care să le aplicăm pe părțile descoperite ale corpului;
• Împiedicând pătrunderea țânțarilor în casa (plase protecție la ferestre/usi); –
• Utilizând substanțe insecticide în locuința/în jurul locuinței;
• Utilizând în locuința aerul condiționat;
• Utilizând plase împotriva țânțarilor in jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menționate anterior sau dacă dormiți în aer liber.
• Acoperind pătuțul copilului sau căruciorul cu plase împotriva țânțarilor.

Cel mai bun mod de a preveni boala cu virusul West Nile este evitarea mușcăturilor de țânțari:

• Folosiți substanțe repelante (aplicate pe piele si haine) când mergeți în aer liber.
• Purtați mâneci lungi și pantaloni în zori și amurg.
• Reparați sau instalați paravane pe ferestre și uși.
• Folosiți aer condiționat, dacă îl aveți.
• Îndepărtați sursele de țânțari din jurul casei dvs.

 

Acum la începutul calendaristic al verii un număr mare de persoane își petrec zilele libere „în natură, la iarbă verde”, considerăm util să transmitem către populaţia județului următoarele  recomandări: pentru a preveni înțepăturile de căpuşe şi consecinţele neplăcute şi uneori grave ale acestora. Encefalita de căpuşe  care este cauzată de virusul encefalitei de căpuşe, dar și Borelioza (boala Lyme sau boala celor 1000 de feţe) sunt exemple a unor boli care pot să fie transmise de către acești vectori. Principalele gazde sunt rozătoarele mici, animalele mari; omul fiind gazdă accidentală. Transmiterea agentului patogen se face în principal pe cale cutanată, prin muşcătura de căpuşă infectată.

Este de preferat să se evite contactul direct cu solul şi iarba, fie cea din curte sau din pădure. Se recomandă protejarea periodică a animalului de companie (câine sau pisică) prin aplicarea unor soluţii speciale anti-paraziţi externi, precum căpuşele sau puricii. Este indicată dezinsecţia curţilor şi grădinilor.

Există 3 metode de prevenire a infecţiei cu boala Lyme sau borelioza, care poate fi transmisă prin muşcătura de căpuşă infectată cu bacteria Borrelia:

1. Evitarea muşcăturii de căpuşă prin evitarea zonelor împădurite în special pe timpul verii, purtarea de îmbrăcăminte care să formeze o barieră între piele şi mediu şi aplicarea pe piele şi haine a unui produs repelent (insecticide speciale ce pot fi utilizate în contact cu pielea);
2. Îndepărtarea căpuşelor în cazul în care s-a produs înţepătura cu ajutorul unei pensete şi dezinfectarea regiunii cu soluţie antiseptică;
3. Tratamentul antibiotic profilactic: căpuşa are nevoie de minim 18 ore pe suprafaţa corpului pentru a transmite infecţia.

Se recomandă ca după o ieşire în natură să ne controlăm corpul pentru a depista muşcătura de căpuşe, spălarea cu apă fierbinte a hainelor după activităţi desfăşurate în teren.

„Dacă se scoate căpuşa, se dezinfectează zona afectată, şi se ia tratament prescris de medic în primele 24 de ore, riscul infectării scade cu 87%”. Riscul maxim de contactare a bolii este la 48-72 de ore după ataşarea căpuşei.

 

Pentru toţi cei care iubesc drumeţiile menţinem atenţionarea cu privire la prezenţa pe teritoriul judeţului Hunedoara, a viperei comune (v.berus), care deţine  un puternic venin.

Excursioniştii trebuie să cunoască pericolul pe care îl reprezintă viperele în această perioadă, modalităţile de prevenire a atacului acestora şi care sunt primele măsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muşcătură. Muşcăturile de vipera impun efectuarea de urgenţă a unui vaccin antiviperin.

Reamintim turiştilor câteva sfaturi de comportament în cazul întâlnirii cu vipera comună, pentru a evita muşcătura de viperă:

–      purtaţi bocanci de munte, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicată;

–     efectuaţi permanent un control vizual al zonei în care urmează să păşiţi;

–     nu ridicaţi pietre mari decât după ce, în prealabil, aţi efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacă sunt şerpi;

–     dacă intraţi într-o zonă cu vegetaţie înaltă, care nu vă permite verificarea suprafeţei solului, loviţi uşor vegetaţia cu un băţ, astfel şarpele va fugi din calea dumneavoastră.

Persoana muşcată de viperă poate muri în cinci ore, (veninul acesteia este o hemotoxină), hemoglobina din sânge formând, împreună cu veninul un compus stabil, ceea ce poate duce la sufocare.

Totuşi moartea cauzată de muşcatura unui şarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumătate din muşcăturile de viperă sunt „uscate” fără inoculare de venin. Efectele unei muşcături de şarpe veninos variază în funcţie de vârstă, condiţia fizică şi starea de sănătate a victimei. O muşcătură de şarpe poate să afecteze victima, dar şi pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicând luarea măsurilor necesare.

TRASNPORTAŢI VICTIMA LA SPITAL CÂT MAI RAPID CU PUTINŢĂ PENTRU ADMINISTRAREA SERULUI ANTIVIPERIN ! (dacă este posibil, sunaţi la serviciul 112 şi solicitaţi o ambulanţă!)Serul antiviperin pentru a trata cu promptitudine şi cu competenţă eventualele cazuri de muşcătură de viperă –  se asigură de unităţile sanitare cu paturi din judeţ. Unităţile sanitare care au în stoc la serviciile de urgenţă ser antiviperin sunt: Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, Spitalul Municipal „Dr. Alexandru Simionescu” Hunedoara, Spitalul de Urgenţă Petroşani, Spitalul Municipal Orăştie şi Spitalul Municipal Vulcan.

 

DSP Hunedoara