Câți jurnaliști sunt după gratii, în lume
Cele cinci ţări unde cel mai mare număr de jurnalişti erau deţinuţi anul acesta sunt China, Malaysia, Vietnam, Belarus şi Arabia Saudită. Cu 488 de jurnalişti închişi în lume, „RSF nu a înregistrat vreodată un număr atât de ridicat de jurnalişti deţinuţi”, deplânge ONG-ul în bilanţul său anual, dezvăluind totodată că numărul celor ucişi (46) în 2021 a atins cel mai scăzut nivel după 20 de ani. Un astfel de număr de deţinuţi marchează o premieră de la crearea bilanţului anual al Reporters sans frontières în 1995, subliniază organizaţia.
Această creştere excepţională, de 20% într-un an (de la 1 ianuarie până la 1 decembrie 2021), „a fost înregistrată în trei ţări”: Malaysia, Belarus şi China, a căror lege a securităţii naţionale impusă în 2020 la Hong Kong a provocat o creştere vertiginoasă a detenţiilor pentru jurnalişti în acest teritoriu, punctează RSF. Dar şi în regiunea Xinjiang, „unde un milion de uiguri sunt în detenţie în tabere şi sunt în general reţinuţi pentru că a devenit un fel de gaură neagră a informaţiilor”, denunţă pentru AFP Christophe Deloire, secretar general al RSF, precizând că 70 de jurnalişti uiguri au fost închişi.
Cele cinci ţări unde cel mai mare număr de jurnalişti au fost închişi la 1 decembrie sunt în China (127), Malaysia (53), Vietnam (43), Belarus (32) şi Arabia Saudită (31).
„RSF nu a mai înregistrat vreodată atât de multe femei jurnalist închise”, în total 60, adică o treime în plus faţă de 2020, deplânge asociaţia.
Dacă bărbaţii reprezintă majoritatea jurnaliştilor deţinuţi în lume (87,7%), Belarus este ţara care a închis cele mai multe femei jurnalist (17) în comparaţie cu bărbaţi (15).
Regimul preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, care duce fără pauză o represiune ce vizează orice opozant, a provocat un protest internaţional la sfârşitul lui mai cu arestarea jurnalistului de opoziţie în exil, Roman Protasevici, deturnând un avion de linie la bordul căruia se afla acesta.
Mexic, Afganistan: cele mai periculoase
RSF a afişat în schimb şi o tendinţă pozitivă: numărul de jurnalişti şi profesionişti din mass-media ucişi a atins cel mai scăzut nivel în 20 de ani. „Această tendinţă în scădere, după ce s-a accentuat din 2016, se explică prin evoluţia conflictelor regionale (Siria, Irak şi Yemen) şi stabilizarea fronturilor după anii 2012 şi 2016, în special mortale”, analizează organismul.
Pentru Christophe Deloire, Covid a limitat de asemenea „ieşirile jurnaliştilor şi deci momentele în care riscau”. Pe de altă parte, „poate o formă de autocenzură” a condus la faptul că jurnaliştii să „meargă mai puţin în teritorii periculoase”. Cu toate acestea, „65% dintre ucişi sunt ţintiţi şi eliminaţi”, denunţă RSF.
Mexicul şi Afganistanul rămân cele mai periculoase ţări anul acesta pentru jurnalişti, cu 7, respectiv 6 reporteri ucişi, urmate de Yemen şi de India pe locul trei, cu 4 jurnalişti ucişi în fiecare ţară. Proporţia de femei jurnalist a crescut de asemenea, cu 4 ucise în 2021 faţă de 2 anul trecut.
Printre acestea, trei colaboratoare ale mass-media afgane în două atacuri revendicate de gruparea Stat Islamic (SI) şi o jurnalistă yemenită, decedată într-o explozie cu maşină capcană.
RSF indică faptul că „trei jurnalişti din cinci au fost ucişi în ţările care nu sunt oficial în război”, precum asasinatul din primăvară în Grecia al unui reporter care ancheta corupţia din Poliţie sau un jurnalist olandez în această vară.
RSF comptabilizează şi cel puţin 65 de jurnalişti şi colaboratori mass-media ostatici în lume, adică cu doi în plus faţă de anul trecut. „Toţi sunt ostatici în trei ţări din Orientul Mijlociu: Siria (44 de jurnalişti), Irak (11) şi Yemen (9)”, în afară de jurnalistul francez Olivier Dubois, reţinut din aprilie în Mali, a detaliat RSF.
news.ro
