Casa groazei din Bulzeşti. Locuinţa unde coregraful îşi teroriza şi abuza elevele
Cazul coregrafului din Constanţa acuzat că îşi abuza elevele a făcut vâlvă în ţară şi a stârnit revolta românilor. Bărbatul de 60 de ani este acuzat de trafic de minori și pornografie infantilă. Puţini ştiu însă că o parte din lucrurile oribile la care îşi supunea fetele s-au petrecut într-o casă dintr-un sat hunedorean de munte. Localnicii sunt convinşi că omul a căutat o locaţie izolată fără vecini în apropiere, care să vadă şi să audă grozăviile cu care teroriza tinerele. Cazul revoltător a ajuns în atenţia DIICOT.
Casa se află în comuna Bulzeştii de Sus, în satul Giurgeşti, o localitate unde, pe zeci de kilometri pătraţi, mai sunt doar câteva locuinţe. Fondatorul unei cunoscute şcoli de dans din Constanța, Gigi Marian Osoloș ajungea aici în urmă cu câţiva ani. A rămas două săptămâni în zonă, timp în care şi-a găsit locul perfect: o casă moţească ridicată pe un versant unde era singurul locuitor. Practic, din curtea sa, putea admira Muntele Găina. 
Localnicii povestesc că omul le-a povestit iniţial că îşi caută un refugiu: “Părea convins că se va declanşa un război mondial şi el îşi dorea un loc ascuns, undeva unde să nu ajungă ruşii. Când a început să aducă fete, să vină cu femei care nu îi erau rude, am intrat la bănuieli”, povesteşte un sătean. Destul de rapid, moţii şi-au dat seama că nu e lucru curat la mijloc, mai cu seamă când au văzut şi au auzit cum se purta cu fetele. Din drumul comunal, fetele erau silite să urce direct către casă pe o coastă abruptă la care oamenii îi spun acum “Drumul crucii”.
“Îi spunem “Drumul crucii” pentru că pe aici urcau fetele cu toate bagajele şi materialele de construcţii pe care le lua el pentru renovarea caselor pe care le-a cumpărat, pe aici urcau fetele aduse de Osoloş Marian”, arată un localnic către poteca care urcă prin pădure pe o pantă unde de-abia te poţi ţine în picioare. Tăişul rocii, stratul gros de frunze, pământul alunecos sau apa care şiroaie la vale au făcut drumurile copilelor un calvar. “Mi-am dat seama pentru că am văzut cum le exploatează, cum le loveşte, cum le înjură, cum strigă după ele. El nu făcea absolut nimic, stătea pur si simplu cu mâinile la spate, sprijinit de maşină, şi striga: “Mişcă-n … mă-tii!” sau “Mişcă-n …” Fetele urcau capră, în genunchi, cu bagajul în spate şi nu ziceau nimic”. Adulţii care îşi amintesc acele momente au ochii plini de lacrimi. “Îmi era tare milă de ele”, povesteşte o localnică şi glasul i se înneacă în lacrimi. Când le-am văzut cum lucrează… Cred că numai sclavii, poate că nici de negrii din Africa când era sclavie, nu îşi bătea joc cineva de ei aşa! Veneau murdare, sub orice critică. Ţipa la ele ca un bezmetic şi nu aşa, ci cu nişte cuvinte de nedescris! Cu un vocabular pe care nu cred că un bărbat la 60 de ani ar trebui să-l aibă. De multe ori ziceam către fete: “Voi nu sunteţi normale? De ce lucraţi pentru el?! Voi nu vedeţi că îşi bate joc? Nu vă gândiţi la viitorul vostru?” Îmi spuneau că ele au încredere în el, că el este pentru ele ca un tată.” Acum oamenii sunt convinţi că fetelor le era frică şi nu mai aveau încredere în nimeni.
După un drum de sute de metri care urcă versantul ajungi în zona unde şi-a cumpărat casa coregraful din Constanţa. Sătenii spun că nu au văzut ca bărbatul să vină vreodată singur, ci doar însoţit de cel puţin trei fete. Ele făceau toate muncile grele şi oamenii au început să îşi pună întrebări: “Pe panta aia grea care vine din vale, una abruptă pe care abia urci fără greutăţi, ele urcau cu grinzile masive de lemn în spate! Două, trei persoane la o grindă! L-am întrebat odată: “Nu aduci băieţi?” A zis că nu are de unde.” Aducea fete, ba chiar şi copii în tabere. Deşi locul este izolat, acustica zonei face ca sunetele să răzbată la depărtare şi aşa auzeau oamenii locului ce se petrecea şi cum se purta cu fetele care ajungeau aici.
“Este casa groazei! Aici aducea fetele, le ţinea, stătea el cu ele, aici le făcea ce le făcea! Eu îi auzeam de pe dealul celălalt cum urlau, cum le înjura, cum striga la ele… Nu am cuvinte să pot reda realitatea, ce am văzut, ce am auzit! Cred că în 2015 a cumpărat aici, de atunci a venit de multe ori. O dată venea cu cinci fete, altă dată cu trei, ducea, aducea. Stăteau o lună, pe unele le ţinea chiar două, pe altele mai puţin. Erau cel puţin trei fete de fiecare dată”, îşi amintesc oamenii. Sunt îngroziţi de felul în care se purta cu ele şi nedumeriţi de felul în care ajunseseră fetele să se poarte: “Nu ştiu ce le făcea, le era frică, nu cumva să le zici ceva de el. Aveau impresia că aude tot, le-a făcut să se gândească că el e cel mai bun, că e firesc să se poarte aşa.”
Copilele nu aveau nici o şansă: “O fată a revenit aici cu părinţii şi mi-a spus că a vrut odată să fugă, dar i-a fost frică să vină la noi. Credea că eu merg la el şi-i spun şi o aduc înapoi. Îi era frică – ele erau torturate şi duse în eroare. Le spunea că toată lumea e rea, doar el e bun. Le spunea să nu colaboreze cu nimeni, să nu spună la nimeni, nimic! Tot fata mi-a spus că atunci când coborau la vale după apă sau veneau la masă trebuiau să pară binedispuse, să zâmbească, niciodată să nu fie triste, să nu le vedem noi că sunt supărate de ceva.”
Coregraful Gigi Marian Osoloș şi-a renovat casa ţărănească şi anexele, a construit cu fetele altele noi, iar sătenii spun că nu şi-ar fi respectat nici măcar limitele proprietăţii: a ridicat construcţii pe terenurile vecine, a adus câini şi un om de pază şi nimeni nu se putea apropia de loc. Ultima dată a fost văzut în zonă în urmă cu o lună. Acum casa este închisă – au dispărut până şi câinii. Localnicii tot nu îşi pot explica ce regim de teroare aplica fetelor care nu îi ieşeau din vorbă. Tot fetele erau folosit precum animalele de povară: “Veneau la vale după apă, duceau de la izvor, cărau cu bidoanele. Poate că distanţa nu era aşa mare pentru că sunt câteva sute de metri, dar pe ce coastă urcau! Fetele nu erau obişnuite – ele veneau de la mare, aici e munte. Să cari în spate bidoane de 10 sau 20 de litri, săracele de multe ori şi-i le puneau şi-n cap. Aşa urcau… Cât aşteptau să se umble bidoanele, le vedeam cum îşi curăţau mâinile de spini, cum încercau să scoată ghimpii, săracele”, povesteşte o femeie.
O gospodină care le prepara la început masa de prânz, este şi ea revoltată de modul în care se purta cu fetele: “Mâncau la noi de amiază şi atunci am văzut că vorbea foarte vulgar cu ele şi, dacă un pahar nu era pus bine în faţa lui sau tacâmurile mişcate, imediat striga la ele, vorbea foarte urât. La noi se auzea ce povestea la masă – totdeauna trebuia să fie fericite şi zâmbăreţe, deşi în sufletul lor numai ele ştiu ce era! Una ar fi vrut să fugă, dar s-a codit să ne ceară ajutorul crezând că noi suntem de partea lui “Domnul Gigi”, povesteşte femeia.
Oamenii au încercat să le vorbească autorităţilor locale, să le spună că nu e ceva curat la mijloc, că bărbatul ar trebui supravegheat şi oprit. Nu au avut cu cine. “Ne-am tot întrebat – de ce autorităţile nu iau atitudine?! Soţul meu zicea: “Îmi vine mie să mă duc să-l bat! Eram revoltaţi! Dacă ar fi fost fetele noastre, nu ştiu ce făceam!”, zice o localnică din Giurgeşti.
Abia în 2017, cazul a intrat în atenţia DIICOT Alba: s-au efectuat percheziţii şi la casa din Apuseni. Apoi un ziarist a ajuns în zonă şi s-a interesat de activitatea coregrafului. Jurnalistul independent Matei Bărbulescu are meritul de a fi realizat o investigaţie care a scos la iveală ororile din jurul personajului din Constanţa. Ancheta a fost publicată în această săptămână de ziarul “Libertatea”. Mărturiile tinerelor care şi-au făcut curaj şi au vorbit cu reporterul, sub protecţia anonimatului, sunt cutremurătoare. O fostă elevă a şcolii povesteşte pentru “Libertatea”: “M-a prins de bluză, m-a tras, mi-a rupt tricoul, m-a băgat în una din camere și a început să mă bată cu palmele, pumnii, picioarele, cu ce-a putut (…) A luat o rangă de metal și a început să dea cu ea. Peste palme, peste coate, peste picioare, peste spate, nu mai știu, oriunde a apucat.”
O altă elevă a confirmat pentru Libertatea.ro ororile din casa din Giurgeşti. Fetele nu erau doar determinate să muncească, ci să să întreţină relaţii sexuale: “Au mai fost momente, cel puțin la munte, unde nu erau doar între mine și el, ci între mine, el și alte fete. De obicei (se întâmpla) seara, când ne retrăgeam în casă, când era el foarte relaxat. (…) Nu aveam de spus dacă noi voiam sau dacă nu voiam, nu conta, doar când voia el atunci se întâmpla”.
În toamna anului 2017, Gigi Marian Osoloș a fost pus sub control judiciar şi acuzat de trafic de persoane după ce unele fete au povestit că au fost duse în Italia şi puse să muncească forţat şi să întreţină bărbaţi. Urmărirea penală a început împotriva coregrafului şi a unei femei considerate “mâna sa dreaptă”, Corina Tiron.
După apariţia primei anchete au urmat şi alte dezvăluiri în ziarul Libertatea, iar cazul a fost reluat de principalele media centrale. O fostă elevă declara pentru Observator: “Mie mi s-a pus, ca o condiţie de bază, în momentul în care eu am ajuns la ei în echipă, mi s-a cerut să prestez nişte servicii sexuale. Bătăile nu au limită de vârstă, bătăile nu au avut niciodată o limită morală, adică nu era o palmă şi atât. Acolo erau bătăi cu sânge, erau bătăi cu vânătăi”, a povestit tânăra care a relatat că a plecat de la şcoala de dans din cauza abuzurilor sexuale şi fizice la care erau supuse fetele, multe dintre ele fiind minore. Elevele erau sfătuite să nu vorbească despre abuzuri dacă vor să fie antrenate şi să facă performanţă. Mai mult, profesorul reuşea să le convingă că erau vinovate pentru bătăile încasate. Contactat de reporterii observator.tv., bărbatul a dat vina pe fete: „Şi-au dorit sau le-a plăcut”, a explicat Gigi Marian Osoloș. Coregraful a declarat în faţa camerelor de filmat: “Pe vremea mea, bătaia era ruptă din rai. (…) Eu sunt o fire colerică, m-aţi înţeles, că de asta am ajuns aici, nu a scăpat unul de o palmă din partea mea. Fiecare are o slăbiciune în viaţa lui. Şi mie dacă mi-au plăcut femeile, care e problema? Este inevitabil că, în timp, unele dintre ele şi-au dorit sau le-a plăcut. Este matematică”.
Bărbatul de 60 de ani este cercetat în libertate pentru trafic de minori şi pornografie infantilă. Dosarul instrumentat de DIICOT a ajuns la Tribunalul Hunedoara, unde a fost înregistrat în 3 octombrie: “Este deocamdată în procedură de camera preliminară şi nu vă putem da alte date”, a spus Mihaela Timişan, preşedintele Tribunalului Hunedoara.
Între timp, localnicii din Giurgeşti nu înţeleg de ce un asemenea om mai este încă în libertate şi de ce în urmă cu doar o lună se distra plimbându-se cu ATV-ul prin Apuseni.
Laura OANA
