Carmen Hărău: Planul Național de Dezvoltare Locală, certitudine, armă politică, sau praf în ochii comunităților locale?
Potrivit celei mai recente actualizări a listei de obiective de investiții și sume alocate acestora pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare – Etapa a II-a, pentru perioada 2017-2020 (varianta din 17 ianuarie 2018) – pentru Județul Hunedoara au fost selectate nu mai puțin de 223 de obiective de investiții, cu o valoare totală estimată care depășește 652 milioane de lei. Pentru un județ puternic marcat de tranziția economică, aceste investiții, în majoritatea lor cu caracter socio-economic, ar putea contribui la o relativă modernizare a zonei, deși criteriile după care s-a făcut selecția obiectivelor de investiții rămân, încă, învăluite în mister, transparența promisă lăsându-se așteptată, ca mai toate promisiunile PSD. Recenta experiență a alocărilor financiare pe UAT-uri de către autoritățile județene PSD, cu predilecție primăriilor roșii, pe criterii vădit politice, nu ne face încrezători și optimiști în ceea ce privește corectitudinea abordărilor, pe principiul intereselor fundamentale ale populației județului.
Totodată, din păcate, prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018, creditele bugetare pentru acest program nu ajung nici măcar pentru a onora plățile pentru 2-3 județe. Mai mult decât atât, se înregistrează foarte multe întârzieri la contractare, fie din lipsa de experiență a beneficiarilor, fie din cauza întocmirii și aprobării unor documente esențiale, care țin de o decizie a organelor deliberative (PUZ-uri, PUG-uri, certificate și autorizări de urbanism etc), dar și de capacitatea redusă a aparatului administrativ al ministerului, mai ales pe componenta experți evaluatori de proiecte.
În speranța că aceste investiții se vor realiza în perioada de timp asumată 2017-2020 și că finanțarea bugetară va acoperi toate deconturile înaintate de beneficiari, am considerat util de știut și l-am întrebat pe ministru, care este numărul de contracte încheiate cu beneficiarii selectați la nivelul Județului Hunedoara, până la data de 20 februarie 2018, precum și numărul de beneficiari care nu au transmis documentații complete până la această dată.
Un lucru important, aflat sub semnul incertitudinii, este reacția autorității centrale atunci când beneficiarii vor reclama faptul că anumite costuri ale lucrărilor au crescut în perioada cuprinsă între depunerea proiectelor și finalizarea acestora, ceea ce este de neevitat, luând în considerare că BNR a reținut o inflație de peste 3% în anul 2017 și de aproape 4% în 2018, ceea ce înseamnă că pentru unele lucrări care se vor finaliza în anul 2019-2020 costurile vor fi mai mari cu cel puțin 10%!
De asemenea, având în vedere că singura soluție de asigurare a plăților către beneficiari va fi sporirea creditelor bugetare la prima rectificare bugetară, există riscul ca o eventuală nerealizare a țintelor de încasări bugetare să afecteze plățile către beneficiari în anul 2018, cu influențe devastatoare asupra agenților economici care execută lucrările.
Eleonora-Carmen HĂRĂU
