Care sunt produsele românești protejate și recunoscute în UE
Ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a declarat că în prezent există 727 de produse tradiţionale înregistrate pe scheme de calitate româneşti şi şapte înregistrate pe scheme europene, iar alte patru produse se află deja în proces de verificare la Comisia Europeană.
”Alte patru produse se află deja în proces de verificare la Comisia Europeană: caşcavalul de Săveni – IGP (Indicaţie Geografică Protejată), salata cu icre de ştiucă de Tulcea – IGP (Indicaţie Geografică Protejată), salata tradiţională cu icre de crap – STG (Specialitate Tradiţională Garantată), plăcinta dobrogeană – IGP (Indicaţie Geografică Protejată)”, a declarat ministrul Oros, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul ministerului.
Ministrul Nechita-Adrian Oros a deschis vineri, împreună cu secretarul de stat Emil Dumitru, târgul dedicat Zilei Naţionale a României, „Mâncăm şi trăim româneşte”. Cu această ocazie, ministrul a înmânat grupurilor aplicante dovada înregistrării în Registrul Denumirilor de Origine Protejate şi al Indicaţiilor Geografice Protejate pentru cele două produse recent recunoscute, ”Cârnaţi de Pleşcoi” şi ”Telemea de Sibiu”.
„Târgul de produse tradiţionale pe care l-am organizat în curtea Ministerului cu prilejul Zilei Naţionale a României este un mesaj simbolic pe care vrem să-l transmitem ţăranului român, fermierului român, tuturor celor care trăiesc în mediul rural, tuturor celor care pun în valoare materiile prime locale prin metode tradiţionale, care datează din timpuri străvechi. Aceste produse tradiţionale, alături de ţăranii ospitalieri şi gospodari din mediul rural, alături de tradiţiile care încă se mai păstrează şi de peisajele din satul românesc fac mult bine imaginii României şi suntem datori să susţinem acest lucru. Avem aici un exemplu de lanţ scurt, unde producătorul/ procesatorul se întâlneşte direct cu consumatorul, fără intermediari. Este un concept larg răspândit în Europa, la noi mai puţin, dar credem că merită să sprijinim acest demers pentru că este o activitate, în primul rând mai sănătoasă atât pentru producătorii şi procesatorii mici cât şi pentru consumatori. Noi, Ministerul, ca şi autoritate publică susţinem acest tip de activitate, iar autorităţile locale au obligaţia să identifice produsele care pot deveni branduri locale şi să sprijine necondiţionat producătorii locali”, a declarat Oros.
Totodată, oficialul a evidenţiat importanţa promovării în rândul tinerilor a consumului de produse româneşti prin intermediul educaţiei, atât în şcoli cât şi în familie.
”Produsele tradiţionale reprezintă un adevărat brand de ţară care, pus în valoare, poate aduce beneficii economice mediului rural şi economiei naţionale. Pentru promovarea calităţii produselor din industria alimentară, MADR a elaborat şi implementează legislaţia cu privire la reţetele consacrate româneşti, acestea reprezentând standarde folosite în urmă cu mai mult de 30 de ani, care devin obligatorii pentru cei care doresc aderarea la aceasta schemă voluntară, astfel fiind garantată calitatea”, se mai arată în comunicat.
Scrumbia de Dunăre este un pește sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre. Specia nu poate fi crescută în acvacultură și este capturată numai în cursul migrației pe Dunăre. Are 250-400 grame și între 25-30 centimetri și este recunoscut drept cel mai bogat pește în grăsimi, din lume, raportat la talia sa.
Scrumbia este pregătită sub formă întreagă, după curățare, sărată și afumată la rece după o metodă veche, din aria geografică definită. Peștii afumați sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare. Pentru localnicii din Delta Dunării, pescuitul este principala și cea mai veche îndeletnicire. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării, făcând totodată parte, ca trăsătură caracteristică, din memoria numeroșilor turiști din lumea întreagă care vizitează localitățile din Delta Dunării.
Novacul afumat din Țara Bârsei este un file de pește afumat la cald, obținut din specia crap novac, care este crescut timp de trei ani în ferme piscicole situate în comunele din zona de centru-vest a României: Dumbrăvița, Feldioara, Halchiu, Bod și Hărman. În această regiune muntoasă, apa curgătoare din râuri este clară și oferă un habitat optim pentru novac.
Pentru crearea produsului, este necesară aplicarea unei tehnici de sărare și afumare la cald, specifică zonei, încă din cele mai vechi timpuri. Cea mai mare parte a etapelor de producție sunt încă efectuate manual și necesită un set de cunoștințe și îndemânare specifice localnicilor. Aceste tehnici conduc către un produs finit caracterizat printr-un conținut scăzut de grăsimi și o piele aurie.
Telemeaua de Ibănești se produce în aria care corespunde în parte cu Valea Râului Gurghiu. Această zonă se caracterizează prin existența unei flore specifice care se preteaza pentru cresterea animalelor, în special a vacilor de lapte, existența izvoarelor de apă sărată pe care locuitorii o folosesc în conservarea produselor din lapte, carne, legume și, nu în ultimul rând, a populației care păstreaza traditiile culinare și mestesugarești.
Telemeaua de Ibănești va putea fi comercializată sub această denumire în Uniunea Europeană doar dacă a fost produsa pe teritoriul administrativ a trei comune din România: Gurghiu, Hodac și Ibanesti, aflate în județul Mureș,
Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne de porc provenită de la porci ajunşi la maturitate şi din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale şi/sau colagenice şi supus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării şi uscării la rece. Pentru maturare se utilizează produse alcoolice precum vinul alb, roşu sau rose, coniac, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) – Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conţin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.
România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentaţie foarte bogată care atestă că produsul a început concomitent în două zone diferite din România, arealul Sibiului (Mediaş) şi cel al Văii Prahovei.
Magiunul de prune Topoloveni deţine certificarea de Indicaţie Geografică Protejată (IGP) la nivel european din 7 aprilie 2011, aceasta fiind prima distincţie de acest fel primită de un produs românesc tradiţional. Magiunul natural de prune Topoloveni este produs după o reţetă păstrată din anul 1914. Produsul deţine şi titlul de Furnizor al Casei Majestăţii Regale a României.
Cârnaţii de Pleşcoi sunt un soi de cârnaţi afumaţi produşi dintr-un amestec de carne de oaie şi vită, uneori şi carne de capră, condimentaţi cu ardei roşu, usturoi şi cimbru. Această combinaţie de ingrediente şi procesul de producţie le conferă Cârnaţilor de Pleşcoi un gust unic, cunoscut şi renumit pe teritoriul României începând din secolul al XIII- lea.
Un alt produs înregistrat este Telemeaua de Sibiu devine al şaptelea produs românesc recunoscut și protejat în Uniunea Europeană, înregistrat Indicaţie Geografică Protejată (IGP).
„Telemeaua de Sibiu este o brânză semi-tare, produsă integral din lapte de oaie crud proaspăt muls, nepasteurizat, prin coagulare enzimatică cu cheag. Aceasta se comercializează proaspătă sau maturată, iar perioada de maturare este de minim 21 de zile. Laptele folosit pentru fabricarea produsului «Telemea de Sibiu» provine de la animale crescute în zona geografică delimitată şi hrănite în principal pe păşune.
news.ro
