Capacitatea de cazare turistică a crescut în România, în primele șapte luni

Capacitatea de cazare turistică a crescut cu 0,4% la numărul locurilor de cazare (358.100 locuri) şi cu 2,5% la total structuri de cazare turistică (8.610 structuri), la 31 iulie 2020 comparativ cu perioada similară din anul anterior, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS). Hotelurile au deţinut cea mai mare capacitate de cazare turistică, cu peste 60% din numărul de camere existente.

Nomenclatorul structurilor de cazare a fost constituit pornind de la lista structurilor de cazare autorizate, descărcată de pe website-ul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri-Departamentul pentru turism, la data de 2 iulie 2020. Lista cuprindea 14.898 structuri, din care au fost eliminate apartamentele şi camerele de închiriat, care fac obiectul unei alte cercetări statistice (circa 4.205); 141 unităţi erau închise în momentul desfăşurării cercetării statistice datorită COVID -19, 1.085 unităţi erau în reparaţii capitale şi 588 nu au completat chestionarul din alte cauze.

Din totalul de structuri, 1.599 erau hoteluri, 1.729 erau pensiuni, 3.022 – pensiuni agroturistice, 752 – vile turistice, 458 – bungalouri, 328 – hosteluri, 226 cabane turistice, moteluri – 214.

”La 31 iulie 2020 comparativ cu perioada similară din anul anterior, capacitatea de cazare turistică a crescut cu 0,4% la numărul locurilor de cazare şi cu 2,5% la total structuri de cazare turistică”, arată datele INS.

Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,8% din total hoteluri), 4 stele (23,7%) şi 2 stele (18,4%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 34, (cu 4 mai puţine decât la 31 iulie 2019).

Din numărul total de locuri în hoteluri, 45,6% au fost în hotelurile cu 3 stele, 28,4% au fost în hoteluri cu 4 stele, 20,5% în hotelurile cu 2 stele, 4% în hotelurile cu 5 stele, 1,4% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.

La 31 iulie 2020, erau neclasificate pe stele 104 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 107 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (43,3% din total în anul 2020). Din cele 1.599 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2020, un număr de 2 hoteluri, cu un total de 158 locuri, nu erau clasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 27,5% au fost în staţiunile din zona montană, 18,4% în Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 8,9% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,2% în staţiunile balneare, 3,2% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea), iar 34,8% au fost în alte localităţi şi trasee turistice.

Judeţul Braşov are cel mai mare număr de structuri de primire turistică

Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (902 structuri de cazare), Constanţa (850), Suceava (496), Harghita (408,) Mureş (363), Cluj (344) şi Sibiu (318).

Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,6%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe). Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,9%, judeţul Braşov 8%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,1%, judeţul Bihor cu 4%, judeţele Cluj şi Suceava (fiecare cu câte 3,6%), judeţul Vâlcea cu 3,2%, judeţul Mureş cu 3,1% şi judeţul Prahova cu 3% etc.

Din totalul de 163.200 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2020 (exclusiv camerele din căsuţe), 98.400 (60,3%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2020 cu 1.488 în pensiunile agroturistice şi cu 212 în vilele turistice şi a scăzut cu 1.290 în hoteluri.

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2020 a fost de 358.100. Cele mai multe locuri 197.600 erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 52.400 locuri, pensiunile turistice cu 35.300 locuri, vilele turistice cu 17.100 locuri, hosteluri cu 13.800 locuri.

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,7% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 57,4% din camere erau fără baie sau duş.

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 90.100 erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea”, 85.200 erau în „staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa”, 74.700 în „alte localităţi şi trasee turistice”, 63.900 în „staţiuni din zona montană”, 36.600 în „staţiuni balneare” şi 7.600 în zona „Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea”.

Prin structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte servicii pentru turişti.

Capacitatea de cazare turistică existentă (instalată) reprezintă numărul de locuri de cazare de folosinţă turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare al structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala în caz de necesitate.

Numărul de locuri este determinat pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică existente la 31 iulie, aflate în stare de funcţionare.

 

news.ro