Bunuri de patrimoniu dacice tranzacționate în Europa sau SUA
Un cetățean german a fost trimis în judecată pentru spălare de bani în formă continuată. Procurorii Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Pop Zeno (cetățean german), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani în formă continuată.
„În perioada 2005 – 2015, prin ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței și a proprietății bunurilor, inculpatul Pop Zeno a dobândit, deținut și transferat prin vânzare numeroase bunuri aparținând patrimoniului cultural național, furate din situri arheologice din România. În mod concret, în cursul anului 2006, inculpatul a vândut unui colecționar bulgar o brăţară multispiralică din aur (în greutate de 933,4 gr., sustrasă din Rezervația Arheologică din Munții Orăștiei – situl arheologic Sarmizegetusa Regia, dobândită în 2005), obiect având o origine ilicită pe care l-a prezentat cumpărătorului ca aparținând unei colecții private”, arată rechizitoriul întocmit de procurori.
Procurorii mai menționează că cetățeanul de orgine germană a dobândit zeci de bijuterii dacice, care au fost înstrăinate unor persoane sau societăți din Europa sau chiar Statele Unite ale Americii.
“De asemenea, acesta a dobândit și deținut 18 podoabe dacice de argint, 23 de monede geto-dacice (ce fac parte din cel puțin patru tezaure monetare dispersate), un lot de 473 monede de argint romane republicane și dacice, precum și 10 artefacte arheologice din ceramică sau piatră, cunoscând că provin din comiterea de infracțiuni de pe teritoriul României. Totodată, conform unor facturi datate în perioada 2007-2013, inculpatul Pop Zeno a tranzacționat către diferite persoane sau societăți (din Europa și Statele Unite), peste o mie de monede (Lysimach, Solidi Iustinianians, stateri de aur tip Lysimach, denari romani republicani, o drahmă est celtică). Intermedierea valorificării acestor bunuri a fost efectuată de persoane care și-au asumat rolul de spălători de bani și artefacte, unele trimise în judecată, respectiv condamnate în alte cauze instrumentate de Ministerul Public”, mai menționează Ministerul Public.
Tipurile monetare identificate prin facturile anterior menționate au fost recuperate de autoritățile judiciare și în alte cauze penale, unele soluționate definitiv, iar altele aflate în curs de soluționare, în urma expertizelor efectuate stabilindu-se că provin din tezaure monetare sustrase din siturile arheologice românești.
“Precizăm că brățara plurispiralică din aur a fost restituită autorităților judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condițiile Convenției U.N.I.D.R.O.I.T. colecționarului de bună credință care a cooperat cu organele judiciare. Brățara se află în prezent în custodia Muzeului Național de Istorie a României din București și aparține Patrimoniului cultural național, categoria Tezaur. Piesa reprezintă a 13-a brățară recuperată de autoritățile române (dintr-un total de 15 brățări sustrase în perioada 2000-2001 din siturile arheologice), stabilindu-se că, similar celor 12 brățări plurispiralice din aur expertizate anterior, locul de proveniență este situl arheologic Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei), punctul arheologic Căprăreața, aparținând unui tezaur regal ascuns în centrul regatului dac”, mai arată Ministerul Public.
Ministerul Culturii și Identității Naționale s-a constituit parte civilă cu suma reprezentând cheltuielile ocazionate de repatrierea brățării multispiralice din aur, precum și cele conexe. Dosarul va fi trimis, spre competentă soluţionare, Tribunalului Hunedoara.
Monika BACIU
