Broderii de tradiţie bizantină din România, la Luvru. Prima expoziţie de artă românească în muzeul parizian
Expoziţia „Broderii de tradiţie bizantină din România. În jurul stindardului lui Ştefan cel Mare” va fi deschisă, în perioada 17 aprilie – 29 iulie, la muzeul Luvru din Paris, ca parte a Sezonului România-Franţa.
Evenimentul este unul istoric, fiind prima expoziţie de artă românească la muzeul Luvru, iar capodoperele broderiei româneşti vor fi prezentate în galeria medievală a acestuia, printre cele mai valoroase opere artistice ale umanităţii.
Expoziţia este organizată, la invitaţia muzeului Luvru, de Muzeul Naţional de Artă al României împreună cu Muzeul Naţional de Istorie a României, Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe şi cu Mănăstirile Putna, Suceviţa şi Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi.
În centrul ei va sta imaginea-simbol a steagului de luptă cu chipul Sfântului Gheorghe, brodat în urmă cu peste 500 de ani şi oferit de Ştefan cel Mare mănăstirii Zografu de la Muntele Athos. Recuperat în timpul Primului Război Mondial de armata franceză şi restituit României în cadrul unei ceremonii solemne ce a avut loc în 1917 la Universitatea Sorbona, acesta a devenit emblematic pentru dinamica relaţiilor culturale dintre România şi Franţa din ultimul secol.
Alte 26 de broderii, datând din 1437 până la sfârşitul secolului al 17-lea, vor completa expoziţia dedicată rolului magistrat pe care l-au asumat artiştii şi mecena din Ţările Române în conservarea tradiţiilor artistice bizantine. Vălurile liturgice sau decorative care vor fi expuse, elementele vestimentare şi excepţionalele portrete brodate pe acoperămintele de mormânt moldoveneşti vor aduce în faţa publicului mesajul cel mai autentic şi mai expresiv al culturii medievale româneşti.
Broderia de tradiţie bizantină este o tehnică artistică extrem de laborioasă, realizată doar manual, exclusiv din materiale preţioase precum firul de aur sau de argint, perle, pietre preţioase şi mătăsuri sau catifele din cele mai fine. Din acest motiv, ea a fost rezervată în evul mediu celor mai bogaţi reprezentanţi ai societăţii, aceştia fiind în general membrii familiilor voievodale sau boiereşti sau înalţii ierarhi ai vremii. Expoziţia încearcă să pună în valoare atât importanţa istorică a acestor piese, cât şi reţeaua de legături sociale care au contribuit la crearea şi valorificarea lor.
news.ro
