Regatul Unit urmează să părăsească UE la 31 ianuarie

Acest vot cu consecinţe istorice în Regatul Unit a fost eclipsat în actualitate de şocul „Megxit” – decizia lui Harry şi Megan de a se retrage din familia regală.

El reprezintă o victorie pentru premier, un campion al Brexitului, care urmează să se angajeze din februarie, într-un timp record, în negocieri dificile ale noii relaţii, mai ales comerciale a Londrei cu Cei 27.

În urma unei dezbateri expediate în câteva sesiuni, deputaţii au aprobat cu 330 de voturi la 231 textul care traduce în legea britanică acordul de 535 de pagini încheiat cu greu de Johnson cu UE în toamnă.

Textul urmează să fie validat de Camera Lorzilor, iar apoi promulgat de către regina Elizabeth a II-a, ceea ce ar urma să fie o formalitate. Parlamentul European (PE) urmează să ratifice apoi tratatul. Iar regatul va deveni la 31 ianuarie, la ora locală 23.00 (sâmbătă, 1 februarie, 1.00, ora României), primul stat care părăseşte Uniunea, după trei amânări ale Brexitului.

”RELUAREA CONTROLULUI”

”Este timpul să mergem înainte”, a subliniat în faţa deputaţilor ministrul Brexitului Steve Barclay.

”Acest text ne va garanta plecarea din Uniunea Europeană cu un acord care dă certitudine întreprinderilor, apără drepturile cetăţenilor noştri şi asigură că reluăm controlul banilor noştri, frontierelor noastre, legilor noastre şi politicii noastre comerciale”, a adăugat el, promiţând să înceapă ”rapid” negocieri cu UE.

Indiferent cum au votat în referendumul din 2016, britanicii intervievaţi joi de AFP par să împărtăşească satisfacţia, mai mult sau mai puţin entuziastă, de a vedea dându-se pagina. ”Mulţumit că s-a terminat”, dar că vine Brexitul, George Gregory, în vârstă de 37 de ani, care lucrează în vânzarea de mobiier de birou consideră că ”indecizia” a durat prea mult.

Deborah Cheney, o consultantă în vârstă de 60 de ani care a votat cu ”Leave”, crede că este ”mai uşor pentru noi să ne luăm propriul drum dacă putem să ne luăm mai mult propriile decizii”.

La 31 ianuarie, Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană după trei ani şi jumătate de haos politic. În urma referendumului din iunie 2016, în care ”Leave” a obţinut o victorie cu aproape 52% din voturile exprimate, britanicii s-au sfâşiat pe tema Brexitului, iar Parlamentul britanic a respins acordul încheiat de fostul premier Theresa May fără să propună alt scenariu, alimentând până recent temeri cu privire la o ieşire brutală sau o renunţare.

De această dată, majoritatea zdrobitoare de care dispune Boris Johnson în Camera Comunelor în urma alegerilor legislative anticipate de la 12 decembrie lăsa puţin loc îndoielii. Însă provocările nu s-au încheiat pentru furtunosul ”BoJo”, ajuns la putere în iulie.

Acordul Brexitului încheiat cu Bruxellesul soluţionează marile linii ale divorţului, garantând drepturile cetăţenilor şi rezolvând dificila problemă a frontierei irlandeze. El vizează mai ales să garanteze o tranziţie blândă către o nouă relaţie viitoare – care rămâne de stabilit.

El prevede în acest sens o perioadă de tranziţie până la sfârşitul lui 2020. Britanicii continuă să aplice reglementările europene şi să beneficieze de ele, fără să facă parte din instituţii şi fără să spună vreun cuvânt în deciziile acestora.

ACORD PARŢIAL

Acest termen se anunţă foarte scurt în vederea negocierii unor acorduri de liber-schimb şi de securitate care, în general, durează ani de zile să fie încheiate şi implementate

Boris Johnson exclude o prelungire a tranziţiei după 2020, o posibilitate prevăzută de acordul Brexitului.

El i-a repetat acest lucru miercuri preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, pe care a primit-o la Londra. Serviciile sale au sugerat însă că el s-ar putea mulţumi cu un acord parţial, în cazul în care nu se ajunge la un compromis global până la sfârşitul anului.

Von der Leyen a avertizat că negocierile vor fi ”dure” şi că va fi imposibil să se ajungă la un acord asupra ”tuturor aspectelor” fără o prelungire a negocierilor. ”Trebuie să alegem priorităţi”.

Preşedinta CE a avertizat că Bruxellesul rămâne ferm asupra principiilor sale. ”Fără o concurenţă echitabilă în domeniile mediului, muncii, fiscalităţii şi ajutoarelor de stat, nu poţi să ai un acces de cea mai înaltă calitate la cea mai mare piaţă comună din lume”.

 

news.ro