Biserica ortodoxă prăznuiește Adormirea Maicii Domnului – Sântămăria Mare
Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) este prăznuită în fiecare an la 15 august, creştinii ortodocşi comemorând moartea şi învierea Fecioarei Maria. Încă din cele mai vechi timpuri, la români, această sărbătoare a fost însoţită de mai multe tradiţii şi obiceiuri, în unele zone ale ţării fiind şi astăzi respectate cu stricteţe.
Adormirea Maicii Domnului este găsită şi în calendarul catolic, sub denumirea de „Ridicarea la cer a Fecioarei Maria”. Conform cutumelor bisericeşti, sărbătoarea este precedată de un post de 14 zile, cu dezlegare la untdelemn și vin sâmbăta și duminica. În România există numeroase biserici care poartă hramul „Adormirii Maicii Domnului”, locuri unde credincioşii se adună la slujbă. Unul dintre cele mai cunoscute pelerinaje din România este cel de la mănăstirea Nicula unde se află o icoană a Maicii Domnului despre care se spune că este făcătoare de minuni.
Adormirea Maicii Domnului – cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria
Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, dar mărturii despre existenţa ei nu există decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu.
Potrivit Bibliei, Fecioară Maria a fost înştiinţată de un înger de trecerea ei la cele veşnice. Apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările părinţilor bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credinţa că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos şi luată cu trupul în împărăţia cerurilor.
Locul de origine al sărbătorii este probabil Ierusalim, Oraşul Sfânt, unde se păstrează până astăzi, în apropierea Grădinii Ghetsimani, mormântul Maicii Domnului şi biserica zidită pe acest mormânt. În spatele mormântului Maicii Domnului din această biserică este pusă la închinare pentru pelerini icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, cunoscută sub numele de Ierusalimitissa.
Sfânta Mărie Mare și natura
La sărbătoarea Sfintei Marii se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie şi se culeg flori care se pun la icoana Preacuratei, considerându-se că astfel vor dobândi virtuţi tămăduitoare. De Sfânta Marie Mare, aşa cum este cunoscută în tradiţia populară această sărbătoare, există numeroase obiceiuri ce sunt păstrate cu sfinţenie din bătrâni. Pe 15 august, femeile merg la biserică pentru a da de pomană fructe şi apoi trec prin cimitir să tămâieze mormintele. Ţăranii care aveau vii mari tocmeau, la jumătatea lui august, pândarii pentru păzit viile. În ziua de Sfântă Mărie, ciobanii îşi coboară turmele de oi de pe munte, semn că anotimpul călduros este pe sfârşite. Tot acum, bărbaţii schimbau pălăria cu căciula. Din acest moment se interziceau şi scăldatul în apa râurilor, spurcată de cerb, dar şi dormitul pe prispă.
Maria, protectoarea familiei
În această zi, în Transilvania, există obiceiul ca femeile măritate să ducă la biserică, dis de dimineaţă, fructe din recolta de struguri şi de prune, pentru a fi sfinţite de către preoţi şi împărţite apoi credincioşilor. De asemenea, fetele nemăritate culeg flori din grădină, pe care le duc la biserică, aşezându-le la icoane. În modul acesta, se crede că familiile lor vor fi protejate de boli şi de necazuri. Tot în această zi de sărbătoare, femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru ca aceasta să le protejeze pe toată durata sarcinii şi să le ajute să nască prunci sănătoşi.
De asemenea, în această zi de sărbătoare se spune că nu este bine să mergi înapoi, întrucât atragi tristeţea Maicii Domnului. O altă superstiţie legată de ziua Adormirii Maicii Domnului spune că nu este bine să se aprindă focul în sobă, acesta fiind un gest care atrage boala şi ghinionul.
historia.ro
