Aurul, investiție de încredere în vremuri de criză
Aurul reprezintă una dintre puţinele pieţe care a avut o performanţă pozitivă de la începutul anului, reuşind să avanseze cu peste 10%, arată o analiză a casei de brokeraj XTB România, potrivit căreia atractivitatea aurului ar putea continua chiar în detrimentul altor active stabile precum monedele majore: euro, dolarul american sau yenul japonez.
„Optimismul începe să revină la nivelul investitorilor şi populaţiei pe măsură ce pandemia dă semne de încetinire, iar guvernele încep să pună în practică planuri de relaxare a măsurilor şi de redeschidere a economiilor. Datele macroeconomice au indicat amploarea efectelor pe care le va lăsa virusul asupra economiilor globale şi chiar dacă reluarea activităţilor economice va tempera într-o oarecare măsură efectele la nivelul şomajului sau creşterii economice, au fost necesare stimulente importante din partea autorităţilor pentru a limita impactul crizei, ceea ce au presupus anumite compromisuri”, arată analiza.
În acest context, investitorii încearcă să identifice activele ”câştigătoare”, arată cea mai recentă analiză realizată de casa de brokeraj XTB România.
„Am putea spune că aurul se numără printre acestea. Aurul reprezintă una dintre puţinele pieţe care a avut o performanţă pozitivă de la începutul anului, reuşind să avanseze cu peste 10%. Această evoluţie a fost favorizată de caracterul său de activ de refugiu, fiind una dintre cele mai populare alegeri pentru investitori în momente de incertitudine datorită valorii intrinseci şi stabile. Mai mult, având în vedere că ne apropiem de o perioadă de recesiune, despre care Fondul Monetar Internaţional a anunţat că ar putea fi cea mai amplă de la Marea Criză Financiară din perioada 1929 – 1933, atractivitatea aurului ar putea continua chiar în detrimentul altor active stabile precum monedele majore (euro, dolarul american sau yenul japonez)”, explică Radu Puiu, research analyst la XTB România.
El precizează că, întrucât există o cantitate limitată de aur, iar volumul de extracţie este mult mai lent şi dificil decât procesul de tipărire de monedă de către băncile centrale, metalul preţios ar putea reprezenta un activ mai sigur şi mai stabil în următoarea perioadă.
Pe lângă efectele contracţiei economice, pachetele de finanţare de urgenţă şi injecţiile de capital din partea celor mai importante bănci centrale nu au venit fără ”urmări adverse”.
„În pofida efectelor pozitive pe termen scurt, pe o perspectivă de timp mai lungă pot crea probleme serioase precum deficite bugetare mari care pot fi dificil de ajustat sau o cantitate prea mare de monedă ce duce la devalorizarea acesteia”, spun analiştii.
Rezerva Federală a SUA sau Banca Centrală Europeană au anunţat programe extinse de cumpărarea de active, care presupun achiziţia de titluri de valoare de către banca centrală pentru a asigura niveluri corespunzătoare de lichiditate.
Deşi aceste măsuri ajută pieţele, de cele mai multe ori ajung dificil de redus sau întrerupt întrucât devin un element component al sistemului financiar, iar investitorii se obişnuiesc cu un astfel de context.
„În acest moment preţul a depăşit o barieră importantă, vorbim despre nivelul psihologic de la 1.700 de dolari per uncie, fiind la o distanţă de aproximativ 12% faţă de maximele istorice de la aproximativ 1.918 dolari per uncie. Nivelurile record au fost atinse în august 2011, prin urmare vorbim de perioada de recesiune economică ulterioară crizei financiare”, adaugă el.
În ultima perioadă, s-a observat o tendinţă clară de creştere care este susţinută de argumente fundamentale, fiind posibil să vedem o extindere a impulsului actual şi poate chiar atingerea de noi maxime istorice, dacă avem în vedere amplitudinea mişcării din perioada 2008 -2011, când aurul s-a apreciat cu peste 160%.
„De obicei, investitorii au trei alternative disponibile pentru a investi direct în metalul preţios: pot achiziţiona fizic activul, pot investi într-un ETF care urmăreşte preţul aurului sau pot tranzacţiona contracte futures, options sau CFD-uri pe pieţele de mărfuri. Deşi este mai accesibil investitorilor decât alte mărfuri, precum petrolul, deţinerea fizică a activului presupune o serie de impedimente pentru investitorul de retail: costuri de tranzacţionare, costuri legate de depozitare sau asigurare. Din acest motiv, ETF-urile care urmăresc preţul aurului sau instrumentele bazate pe contracte futures pot reprezenta o variantă mai bună”, se mai arată în analiză.
Conform celor mai recente informaţii, este posibil ca măsurile de susţinere financiară din partea băncilor centrale să nu se fi încheiat, iar anunţarea unui nou val de intervenţii ar putea confirma popularitatea aurului.
Cu mai mult de 15 ani de experienţă, XTB este în prezent a patra cea mai mare casă de brokeraj de FX şi CFD-uri din lume şi cea mai mare din Europa Centrală şi de Est. Are birouri în peste 10 ţări incluzând Marea Britanie, Polonia, Germania şi Franţa. XTB este, de asemenea, reglementată de cele mai importante autorităţi de supraveghere din lume incluzând FCA şi KNF.
news.ro