„Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” şi „Tradiţiile de creştere a cailor lipiţani” au fost înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO

Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a aprobat joi înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a elementelor „Artei cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova” şi „Tradiţiile de creştere a cailor lipiţani”, arată un comunicat de presă al MAE.

Reuniunea Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, care se desfăşoară la Rabat, în Regatul Maroc, în perioada 27 noiembrie – 3 decembrie, a analizat o serie de nominalizări ale elementelor de patrimoniu cultural imaterial propuse de mai multe state membre UNESCO, inclusiv România, pentru înscrierea pe Lista Reprezentativă, mai indică sursa citată

Astfel, ca urmare a eforturilor comune ale României şi Republicii Moldova, reprezentanţii celor 24 de state membre ale Comitetului Interguvernamental au decis, prin consens, ca „Arta cămăşii cu altiţă”, dosar elaborat în comun de Ministerele Culturii din cele două ţări, să se numere printre elementele de patrimoniu acceptate în acest an pentru includerea în Lista reprezentativă. Cele două state au convins membrii comitetului asupra valorii universale a „Artei cămăşii cu altiţă” şi a rolului pe care acest reper identitar îl are în îmbogăţirea tezaurului cultural mondial şi a creativităţii umane. „Acest succes se datorează atât contribuţiilor substanţiale ale experţilor din cele două ţări, cât şi demersurilor diplomatice realizate în comun de România şi Republica Moldova. A fost o demonstraţie de cooperare şi dialog interinstituţional eficient”, a subliniat secretarul de stat pentru relaţii interinstituţionale, Janina Sitaru.

Dosarul multinaţional „Tradiţiile de creştere a cailor lipiţani”, la care România este parte alături de Slovenia, Austria, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Italia, Slovacia şi Ungaria, a fost de asemenea selectat pentru înscrierea în Lista Reprezentativă. În România, tradiţia creşterii cailor lipiţani îşi are originea în secolul al XVIII-lea, fiind strîns legată de hergheliile Imperiului Habsburgic. Prima atestare documentară pe teritoriul României de astăzi datează din 1874, când a fost mutată herghelia imperială de la Mezőhegyes (Ungaria) la Sâmbăta de Jos (Braşov). În 1920, se înfiinţează Herghelia de Stat Sâmbăta de Jos, care ajunsese, în anii ’80 ai secolului trecut, cea mai mare unitate de creştere a calului lipiţan din lume. Astăzi, la Herghelia Sâmbăta de Jos sunt crescute şapte dintre cele opt linii ale rasei, ceea ce face din aceasta una dintre cele mai importante la nivel mondial. De asemenea, cai lipiţani sunt crescuţi în România şi în cadrul Hergheliei Beclean (Bistriţa Năsăud).