ARC PESTE TIMP. Carmen Hărău: „Sunt sceptică. Mai am nădejdea că, dacă Generalul-Premier performează, va avea de câștigat țara”

Într-o aducere aminte a unei perioade din istoria politică românească care se regăsește, cumva, și în realitatea zilei de azi, fostul parlamentar de Hunedoara Carmen Hărău punctează chirurgical pe o rană politică ce pare să nu se mai vindece.

Textul pe care vi-l prezentăm, preluat de pe rețelele de socializare, nu are nevoie de alte comentarii.

***

„Hunedoara, 8 decembrie 2012. Era ultima zi de campanie electorală pentru Parlamentare. Două zile mai târziu, aveam să câștig un post de deputat, uninominal, nu pe listă, cu aproape 19.000 de voturi, cel mai bun al treilea scor din țară.

Nimeni n-a mai obținut vreodată, în municipiul Hunedoara, atâtea voturi.

Strânsesem peste 10.000 de mâini, vorbisem cu tot atâția oameni.

Candidam din partea liberalilor, la invitația insistentă a liderilor județeni, cu derogare de la Crin Antonescu.

I-am găsit pe liberalii din Hunedoara „fracturați” de vreo patru ani între „fondatori” și ex-primarul PNL Hada, pe care nu numai că nu l-au susținut în activitatea lui, dar l-au transformat în sac de box. Nici sediu nu mai aveau, „plecase” de la PNL cu Hada cu tot.

USL-ul era „ciufulit”, după locale, de bătaia pe care le-o administrase, cu doar șase luni înainte, în mod cu totul neașteptat, Viorel Arion, de la PD-L.

PSD avea rețeaua electorală în construcție, dar măcar erau relativ uniți. Nu luaseră, împreună, USL și UDMR, nici 13.000 de voturi la locale.

Nu știam nimic despre ce înseamnă o campanie electorală. Am învățat din mers, având ca sprijin sute de colaboratori din firmă. M-am pus pe muncă, cu tot sufletul, fără rest. Cum să mi se pară greu?! Eram obișnuită să muncesc mult, aveam gândul curat, îndreptat spre hunedoreni și spre Dumnezeu, iubesc oamenii și mi-e drag să stau de vorbă cu ei. Am fost prea ocupată cu treaba și n-am realizat atunci că deveneam, încă din campania electorală, noul sac de box.

În naivitatea mea, am crezut în trăinicia proiectului USL: se vorbea despre 8 ani. Se vorbea despre majoritatea zdrobitoare din Parlament cu care se va schimba în bine Constituția, se vor absorbi fonduri europene, se vor face lucruri importante și bune pentru români etc. Se vorbea ca acum.

Nu mi-am imaginat cât de mare va fi prețul pe care îl va plăti PNL pentru aventura USL.

Nu mi se pare potrivit să detaliez eu această problemă, pentru că, după două mandate de parlamentar, am hotărât să mă retrag din prim-planul politicii: le doresc succes liberalilor care au decis acum s-o ia pe aceeași cale, dar, personal, sunt sceptică.

Mai am nădejdea că, dacă Generalul-Premier performează, acum, cu PNRR-ul și reformele obligatoriu de îndeplinit ca să ne vină banii europeni, va avea de câștigat țara. Ceea ce ar fi sublim. Atunci, cu USL, nici țara n-a câștigat, a mai pierdut vreo 8 ani.

În fine…

În după-amiaza acelei zile, până seara târziu, am avut aici, #AcasăLaHunedoara, Phoenix, după 38 de ani.”