Arboretum Simeria afectat de cea mai distrugătoare iarnă (GALERIE FOTO)

„Am trecut, din păcate, prin cea grea iarnă a ultimului deceniu. Nici începutul de primăvară nu a fost blând cu vegetaţia de aici: avem afectări importante ale vegetaţiei, de la florile care împodobesc anumite zone, la arbuşti rupţi, la arbori impunători prăbuşiţi în aceste luni”, spune Daniel Pitar, şeful ariei protejate cunoscute peste tot drept Parcul Dendrologic Simeria.

Vremea rea din ultimele luni, mai cu seamă ninsorile căzute în această primăvară, au produs distrugeri importante în parcul din Simeria, unic în ţară. Zăpada apoasă, grea, împreună cu vântul puternic au culcat la pământ atât arbori impresionanţi, cât şi exemplare care personalizau şi înfrumuseţau cele mai căutate locuri ale parcului. Arboretum Simeria se întinde pe o suprafaţă de 70 de hectare şi, dintre zecile de mii de exemplare din colecţia dendrologică, câteva sute sunt afectate.

Semnele se văd încă de la intrare. Dacă în aprilie 2020, locul era plin de flori, acum totul este întârziat şi doar câteva magnolii au îndrăznit să îşi întindă boboci răzleţi către soarele cu dinţi. În spatele vechiului conac, bergeniile au doar câţiva lujeri cu flori mov.

 

Tufă de bergenie

Au fost lovite de îngheţ şi suferă vizibil din pricina iernii întârziate. Tufele de spânz alb de lângă izvor încearcă să îşi revină.

Personalul nu a îndrăznit să scoată pe terase nici palmierii impresionanţi găzduiţi în “sufrageria” conacului.

Plimbările pe anumite porţiuni de alei devin o aventură. În mai multe zone sunt arbori impresionanţi răpuşi de vremea rea: „Avem mulţi dintre arborii bătrâni căzuţi în urma zăpezii din primele zile ale lunii aprilie.

 

A fost zăpadă umedă şi a căzut într-o cantitate mare, a îngreunat coroana copacului care a căzut şi, la prăbuşire, a afectat şi arborii de Ginkgo biloba, care urmează să înfrunzească.

La nivelul parcului, am identificat până acum circa 150 de arbori de dimensiuni mari care au fost rupţi în urma acestui eveniment meteorologic. La aceştia se adaugă alte aproximativ 800 de arbori uscaţi şi deja marcaţi. Aceştia vor trebui extraşi în următoarea perioadă mai ales că mulţi dintre ei blochează căile de acces sau aleile din parc”, spune Daniel Pitar, şeful secţiei Simeria a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea”.

Chiar lângă aleea principală exemplarele, cea care coboară pe lângă „Căsuţa Generalului”, se văd o parte din pericole. Arbori mândri care odinioară făceau parte din colecţia care a dus faima zonei în lume s-au uscat şi pot cădea la orice rafală de vânt mai puternică, explică Daniel Pitar. „Avem aici încă un exemplar uscat: avea o vârstă de aproape 60 de ani. Va fi nevoie să fie extras în următoarea perioadă. El pune în pericol vegetaţia din jur din cauza diverşilor paraziţi, dar este un pericol şi pentru vizitatori.”

 

Paznicul locului priveşte cu milă la aceste zone: „Când a început să ningă, am ieşit toţi care lucrăm aici cu mături, cu cea am putut să îndepărtăm zăpada de pe copaci. Erau crengile plecate până la pământ. Din păcate, nu am reuşit să îi salvăm pe toţi.”

Sunt identificate aproape 150 de exemplare prăbuşite sub greutatea zăpezii. Alte câteva sute de arbori sunt uscaţi pe picior. Nu au căzut doar arborii impunători de zeci de metri, care în cădere au rupt tot în jur, dar s-au frânt şi unele dintre cele mai frumoase exemplare. Salcia care dădea farmec lacului mic de pământ s-a rupt tot din pricina greutăţii zăpezii. „Era unul dintre cele mai frumoase exemplare de salcie plângătoare de la noi şi s-a rupt la începutul lunii după ninsori. Anul acesta aveam planuri mari pentru acest loc, am fi curăţat frumos lacul în care se oglindea salcia. Acum nici nu îmi vine să mă mai apuc după ce a dispărut salcia care înfrumuseţa locul”, povesteşte Pitar.

De parcă nu ar ajunge problemele cauzate de vremea rea, nici vremurile nu îi prea ajută pe cei din administraţie. Este evident că toate aceste locuri trebuie curăţate şi lemnul îndepărtat, dar încercările de până acum au eşuat. „Din păcate, avem probleme tocmai cu această extragere a lor. Nu avem posibilitatea legală să facem noi această îndepărtare, exploatarea lor trebuie făcută printr-o licitaţie în urma căruia să fie desemnat un agent economic care să scoată materialul lemnos. În ultimii ani, agenţii economici refuză să efectueze aceste lucrări din cauza calităţii reduse a lemnului. Noi scoatem de aici arbori uscaţi sau îi vrem tăiaţi pe cei putregăioşi, bolnavi. Doar că acesta este lemn de o calitate economică foarte redusă, aşa că agentul economic nu are o profitabilitate mare în a desfăşura această acţiune. Mai mult, se feresc de a desfăşura lucrări în Arboretumul Simeria din cauza unor articole nedocumentate complet şi apărute în mediul virtual. Eu cred că prezentarea în mod greşit a activităţii de aici face rău administraţiei parcului, dar mai ales zonelor unde este mare nevoie să îndepărtăm aceste surse de infecţie. Riscăm să devină focare şi să afecteze toată vegetaţia din jur. Nu ne-a întrebat nimeni ce este cu aceşti arbori tăiaţi care, până la urmă, sunt consideraţi de orice specialist un focar de infecţie pentru arborii vii. Firmele sunt deranjate de reacţia societăţii civile nu pentru că ar face ceva greşit, ci pentru că, în urma unor astfel de postări, apar controale.

Daniel PITAR- şeful secţiei Simeria a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea”

Sunt activităţi normale până la urmă, dar toate aceste verificări duc la întârzieri. Un control presupune oprirea activităţii, un lucru care nu îi convine nici unui agent economic care nu primeşte bine stoparea lucrului pe trei săptămâni sau o lună de zile până la finalizarea controalelor. De exemplu, la controlul de la exploatarea anterioară nu s-a primit nici o amendă. Au fost nişte recomandări normale pentru o lucrare care era în curs de desfăşurare şi nu era finalizată. Oricum acţiunile de acolo urmau să fie puse în practică”, dă asigurări şeful zonei protejate.

Daniel Pitar spune că stă la dispoziţia tuturor cu informaţii: „Vreau să asigur societatea civilă că toate acţiunile desfăşurate de specialiştii institutului sunt doar pentru o bună gestionare a Arboretumului Simeria, pentru a conserva şi dezvolta zona pentru generaţiile viitoare. Noi nu ne dorim obţinerea de profit de pe urma acestei arii, ci protejarea ei.”

În multe dintre zonele parcului de unde s-au scos în anii trecuţi arborii, acum se fac lucrări. Cei trei muncitori angajaţi ai rezervaţiei dendrologice s-au apucat deja de treabă. Pentru acest an sunt pregatiţi o mie de puieţi doar din colecţia dendrologică care vor înfrumuseţa aleile: „În această primăvară, continuăm plantarea puieţilor din colecţia dendrologică a Arboretumului Simeria.

Noi plantăm în mod regulat primăvara şi toamna cu diverse specii care asigură până la urmă continuitatea vegetaţiei în această zonă. Pentru răşinoase, recomandăm plantarea cu balot şi trebuie acordat o grijă deosebită ca, în momentul amplasării în pământ, balotul să nu se spargă, altfel vor fi expuse rădăcinile. Balotul înseamnă pământul din ghiveci, dintr-un recipient în care a fost crescut până atunci arbustul.

Din 2017 şi până anul trecut s-au plantat peste 20 de mii de exemplare din arborii de colecţie ai parcului, plus alte 700 de puieţi obţinuţi din schimburi internationale de seminţe, din 119 specii diferite. În acest an avem în plan să plantăm o mie de puieţi doar din colecţia noastră dendrologică, adică din surse proprii, care sunt deja pregătiţi, plus alţi mulţi din specii autohtone precum fag, molid, stejar roşu.”

Administraţia are şi planuri importante pentru acest loc, inclusiv un muzeu: „Avem de gând să înfiinţăm o xilotecă, adică o bibliotecă de lemn. Vom expune aici bucăţi sau fragmente din arborii uscaţi din diverse specii. Avem deja o colecţie de sute de bucăţi.”

Parcul Dendrologic de la Simeria este considerat un monument național în arta parcurilor. Locul a prins contur pe malul Mureșului în urmă cu aproximativ 300 de ani şi generaţii întregi de specialişti vestiţi în Europa au muncit la amenajarea sa şi la climatizarea unor specii valoroase aduse de pe trei continente.

Astăzi, cu peste 2.300 de specii de plante aclimatizate, parcul este recunoscut drept cea mai veche și mai valoroasă colecție de arbori și plante lemnoase autohtone și exotice.

 

Laura OANĂ

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *