Aproximativ 300 de români trecuţi de 75 de ani ar putea beneficia anual de implantarea gratuită şi fără operaţie de valvă aortică

Trei sute de români cu vârsta de peste 75 de ani, cu stenoză aortică, care au nevoie de înlocuirea valvei aortice, dar pentru care este prea mare riscul de a fi operaţi, ar putea beneficia anual de înlocuirea valvei fără să li se deschidă toracele, ci doar cu ajutorul unui cateter introdus în corp pe la nivelul arterei femurale, a declarat pentru News.ro medicul Cristian Udroiu de la Spitalului Universitar din Bucureşti, coordonatorul subprogramului TAVI (tratament prin tehnici transcateter al pacienţilor cu stenoze aortice strânse, declaraţi neoperabili sau cu risc chirugical foarte mare). El spune că cel puţin 300 de pacienţi ar putea beneficia anual în România de această procedură, dacă CNAS ar suplimenta finanţarea pentru subprogramul de tratament.

În România, în fiecare an au nevoie de înlocuirea valvei aortice în jur de 500 de români trecuţi de 75 de ani, dar operaţia clasică, care presupune deschiderea toracelui, este prea riscantă pentru ei, a spus Cristian Udroiu. Aceşti pacienţi, fără o valvă aortică nouă, riscă să moară în fiecare moment.

„Dacă CNAS ar suplimenta fondurile pentru această procedură, în fiecare an, în România, ar putea beneficia gratuit de înclocuirea valvei aortice peste 300 de pacienţi trecuţi de 75 de ani, fără să fie operaţi, ci doar cu ajutorul unui cateter introdus în corp pe la nivelul arterei femurale”, a adăugat Cristian Udroiu.

În 2017, în România s-au implantat 150 de valve prin această procedură. Finanţarea dedicată a apărut abia la sfârşitul anului 2017 printr-un subprogram al CNAS, implementat la recomandarea Societăţii Române de Cardiologie, care prevede decontarea în totalitate a acestei proceduri. Astfel, pacienţii internaţi în spitalele publice pot beneficia complet gratuit de acest program, fără costuri suplimentare, mai ales că este vorba de pacienţi de peste 75 de ani, cu multiple comorbidităţi.

În prezent, la nivel naţional există 11 centre, de stat şi private, acreditate să facă această procedura. Pentru a putea efectua implantarea percutană de valve aortice în centrele respective trebuie să existe o echipa medicală complexă, formată din cardiologi, cardiologi intervenţionişti, chirurgi cardiovasculari, medici de terapie intensivă, precum şi o sală dedicată.

Subprogramul TAVI (tratament prin tehnici transcateter al pacienţilor cu stenoze aortice strânse, declaraţi neoperabili sau cu risc chirugical foarte mare) este o parte componentă a Programului Naţional de Boli Cardiovasculare, finanţat de către CNAS. Acest program se adresează pacienţilor cu stenoză aortică strânsă, declaraţi de către o echipa medico-chirugicală („Heart Team”) ca prezentând un risc mare pentru intervenţia clasică de înlocuire valvulară pe cale chirugicală.

Udroiu a mai spus că în spitalele de stat, atât înlocuirea valvei, cât şi serviciile medicale sunt gratuite 100%. Nici la spitalele private nu costă înlocuirea valvei prin acest proiect, dar pacienţii sunt taxaţi pentru serviciile medicale.

Stenoza aortică este o boală degenerativă care progresează cu înaintarea în vârstă. Astfel, stenoza aortică strânsă afectează circa 2% dintre românii între 60 şi 69 de ani, circa 4% pentru cei de 70-79 ani, pentru ca riscul de boală să crească la aproape 10% la populaţia peste 80 de ani. Îngustarea orificiului valvei aortice face ca sângele să nu mai poată fi pompat din inimă decât cu mare dificultate, astfel încât pacientul începe să acuze progresiv oboseală din ce în ce mai mare, la eforturi din ce în ce mai mici, durere în piept, sau poate să prezinte episoade de pierdere a conştienţei (sincope).

Singurul tratament curativ pentru această boală constă în înlocuirea valvei bolnave cu una nouă, medicamentele fiind ineficiente. Valva aortică nouă care se implantează este de obicei una metalică, ce are avantajul de a funcţiona toată viaţă. Dar, fiind un corp metalic străin, ea impune administrarea unui tratament special (anticoagulant) care să împiedice formarea de cheaguri (trombi) pe suprafaţa ei. Tratamentul anticoagulant (cu antivitamine K, de tipul Sintrom sau Trombostop) necesită monitorizare atentă toată viaţă, pacientul fiind obligat să îşi facă cel puţin lunar o analiză de sânge (numită INR) care să verifice dacă nivelul anticoagularii se află în parametrii optimi. Astfel, pacientul este obligat să meargă lunar la un laborator, să i se recolteze sânge şi apoi să discute cu medical curant ajustarea schemei de tratament.

Pentru pacienţii vârstnici se poate utiliza implantarea unei valve biologice (fabricată din pericard bovin), care are avantajul de a nu necesita tratament anticoagulant decât trei luni de la implantare, crescând astfel semnificativ confortul pacientului. Dezavantajul unei astfel de valve este durabilitatea mai mică, menţinându-se funcţională între 10 şi 20 de ani, după care este necesară înlocuirea ei. De aceea, astfel de valve sunt recomandate la pacienţii vârstnici.

Indiferent dacă vorbim de o valvă mecanică sau biologică, modalitatea clasică de implantare prin tehnică chirurgicală necesită deschiderea toracelui pacientului.

Pacienţii vârstnici, care au adesea şi alte boli ce îi fac să fie fragili şi operabili cu riscuri foarte mari, pot beneficia de implantarea unei valve biologice pe cale percutană (adică minim invaziv şi non-chirurgical), cu ajutorul unui cateter introdus în corp pe la nivelul arterei femurale. În acest fel, dispar riscurile unei interventi chirurgicale invazive, iar durata de spitalizare scade, pacientul putând să se ridice din pat începând de a două zi.

Prima procedură din lume de implantare percutană de valvă aortică biologică a avut loc în 2002, în Franţa, sub conducerea lui Alain Cribier. De atunci s-au implantat cu success peste 50.000 de valve pe tot globul.

Singură sala hibrid din România, construită conform normelor europene, dotată cu angiograf de ultimă generaţie şi spaţiu adecvat pentru anestezie-terapie intensivă şi chirugie cardio-vasculară, se află la Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti. Datorită unei colaborări a Spitalului Universitar cu Academia de Ştiinţe Medicale, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Inovare şi Ministerul Fondurilor Europene, în cadrul unui program mai vast de dezvoltare şi îmbunătăţire a structurilor de cercetare şi inovare din România, cu promovarea centrelor de competenţă de interes european din domeniul sănătăţii, în anul 2015 a fost amenajată această sală care permite rezolvarea unor cazuri complexe cardiovasculare medicale şi chirurgicale.

Bolile cardiovasculare sunt responsabile de peste jumătate dintre decesele din România, ţara noastră situându-se pe primele locuri în Uniunea Europeană privind mortalitatea prevenibilă. Această, în condiţiile în care peste 80 % dintre complicaţiile cardiovasculare pot fi prevenite.

 

 

 

news.ro