Andezitul de Deva și un „prinț al pietrei” – Magistrul Mátrai József

Prețioasa resursă „istorică” a Devei – Andezitul

Structura geologică a dealurilor din jurul Devei a oferit, de-a lungul vremii, o prețioasă resursă naturală – piatra de andezit, o rocă granitică, de o duritate aparte.

Încă din eneolitic, andezitul devean a fost utilizat, în special la confecționarea pietrelor de râșniță, pentru măcinatul cerealelor. În antichitate, dacii au folosit andezitul roșu de Deva, extras de la Măgura Bejan, la edificarea unor sanctuare din chiar inima regatului, la Sarmizegetusa Regia.

 

La rândul lor, romanii deschiseseră exploatări de piatră, lângă Deva, în punctele Pietroasa și Bejan, de unde provine o bună parte din monumentele epigrafice de la Micia (Vețel). În Evul Mediu, carierele de aici au asigurat materialul de construcție pentru inexpugnabila Cetate a Devei, dar și pentru multe dintre edificiile și monumentele din comitatul Hunedoarei.

Tirolezul cu blazon Mátrai József, fondatorul industriei pietrei, la Deva!

Însă, deschiderea exploatării și prelucrării industriale a andezitului de Deva a avut loc, abia în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când micul nobil, de origine tiroleză, Mátrai József, a luat în arendă cariera Pietroasa și a deschis ateliere de cioplit piatra, în apropierea stației de cale ferată.

Potrivit unor mărturii, provenite de la o strănepoată, familia Mátrai era una dintre cele mai înstărite din Deva, care s-a afirmat, în ultima parte a secolului al XIX-lea, ca lider de necontestat în industria pietrei. Declinul economic al acesteia a survenit, odată cu naţionalizarea mijloacelor de producţie, din timpul comunismului, când mica întreprindere a fost confiscată de bolșevici.

S-a păstrat, până în zilele noastre, un arbore genealogic al neamului nobiliar Mátrai. Acest clan familial îşi avea obârşia, în Tirolul Austriei şi, după Revoluţia de la 1848-1849, s-a mutat în partea ungară a Imperiului, în localitatea Dunaalmás, pe malul Dunării, nu departe de Komárom. Numele lor iniţial ar fi fost „Fuchsfloh” (denumirea unei specii de purice, „Chaetopsylia globiceps”), dar, pentru a nu fi ridiculizaţi datorită semnificaţiei acestui cuvânt german, şi-au schimbat patronimul în Mátrai.

Mátrai József s-a născut, în anul 1859, formându-se într-o perioadă marcată de neoliberalism, curent care a condus la mari transformări modernizatoare, la nivelul întregului Imperiu.

În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, familia acestuia s-a mutat la Deva. Afacerea de bază, care le-a asigurat prosperitatea, a reprezentat-o prelucrarea pietrei. La cumpăna dintre secolele XIX-XX, lucrările de modernizare şi sistematizare a unor mari oraşe din Imperiul Austro-Ungar, precum Viena, Budapesta, Szeged, Oradea, Cluj, Arad, au generat o cerere ridicată de piatră fasonată pentru construcţie, dar şi de elemente sculptate artistic, din andezit sau marmură.

Pe o atare nişă a pieţei, tânărul maestru pietrar Mátrai József a întrezărit, la Deva, o afacere profitabilă. În împrejurimile oraşului, existau câteva cariere de andezit roşu şi sur, un material intens solicitat, datorită durităţii sale. De asemenea, în regiune, mai avea la îndemână şi alte resurse de travertin și marmură.

Prin urmare, acesta a luat în concesiune extragerea andezitului din cariera „Pietroasa”, de lângă Deva. În anii 1902-1903, cu o finanțare obținută de la „Erdelyi Egyleti Bank”, pentru a putea transporte piatra din carieră la ateliere sau la gară, a construit o cale ferată îngustă, lungă de aproximativ 5,9 km, cu vagoneţi din lemn traşi de cai sau împinşi de oameni. A mai exploatat travertin de la Bampotoc şi granit de la Vărmaga.

Mátrai József a deschis un mare atelier de pietrărie, în Deva, pe fosta stradă a Gării (stradă cunoscută cu numele succesive – Lenin, Maniu, Libertăţii), la întretăierea cu strada Titu Maiorescu şi pe malul canalului Cerna, de unde întrebuinţa apa necesară tehnologiei de tăiere a pietrei (fierăstraie, gatere).

În mica sa întreprindere din Deva, se prelucrau andezitul, travertinul şi marmura, la început, cu meşteri italieni. Ulterior, s-a creat o clasă de pietrari la Şcoala de Arte şi Meserii din Deva, care i-a furnizat meseriaşii necesari.

Fabrica „Mátrai” din Deva, o marcă recunoscută la nivel european și național

Articolele finite produse aici aveau o deosebită calitate şi valoare artistică, ceea ce a făcut vestită marca „Mátrai”. La realizarea unor importante edificii de for public, din Viena, Budapesta, Cluj, Arad, Timişoara, Alba-Iulia, București ş.a., s-a întrebuinţat piatra prelucrată în Deva.

După 1918, monumente de prim rang de pe teritoriul României Mari au fost înnobilate cu materialul şi statuile executate la atelierele lui Mátrai, redenumite Societatea „Pietroasa”, precum: Arcul de Triumf din București, Mausoleul de la Mărăşeşti şi Monumentul de pe platoul Cetăţii Alba-Iulia. De asemenea, Complexul monumental „Poarta Sărutului – Masa Tăcerii” al lui Constantin Brâncuși, din Târgu-Jiu, este realizat cu piatră prelucrată la „fabrica” din Deva. În ultima perioadă, atelierele au furnizat materialul finit pentru „Casa Scânteii”.

În plan local, atelierele confecţionau, la comandă, monumente funerare, dar şi elemente arhitectonice pentru clădirile private, publice şi religioase din oraş şi judeţ.

Magistrul Mátrai József a părăsit această lume, la 18 ianuarie 1934, fiind înmormântat la Deva, în cimitirul romano-catolic.

După naţionalizarea mijloacelor de producție, întâmplată sub comuniști, încetul cu încetul, această fabrică şi-a încetat activitatea la Deva, linia de producţie fiind redeschisă la Simeria, sub forma unei întreprinderi de prelucrare a marmurei, pe nucleul căreia s-a dezvoltat actuala „Marmosim”.

După câte se poate vedea, „prințul pietrei” Mátrai József a fost un deschizător de drumuri în industria Devei, el însuşi fiind un recunoscut „Magistru” al prelucrării acestui material!

Dragi Prieteni, istoria constituie esența identității noastre! Haideți, împreună, să spunem „STOP indiferenței”!

 

Dorin PETRESC