Anamaria Părăian: Hrană sănătoasă și economie stabilă pe timp de criză. Întoarceți-vă spre producătorii hunedoreni!
Criza medicală iscată de pandemia COVID-19, ne-a arătat cât de dependenți suntem de importuri și cât de puțin (mai) producem în România. Cu toate acestea, Anamaria Părăian-Nicoară, administratorul Centrul Regional de Dezvoltare Montană Hațeg ne reamintește că avem producători locali, din județul Hunedoara, care sunt capabili să ne pună pe masă produse diverse, de cea mai bună calitate. Mai mult, dacă vor avea susținerea necesară, a autorităților, dar și a consumatorilor pentru care ei produc, numărul lor ar putea crește considerabil în anii care vor urma.
Jurnalist: În locul primăverii mult așteptate, ne-am trezit cu pandemia aceasta care ne-a dat viețile peste cap. Unii dintre noi au constatat că produse pe care le consumau altădată au devenit mai dificil de găsit și mult mai scumpe, în condițiile în care proveneau din import. Așadar, mulți dintre hunedoreni s-au întrebat, pe bună dreptate, de unde își vor mai procura alimentele în perioada următoare, mai ales dacă criza se va prelungi și în contextul în care foarte mulți antreprenori au sistat producția. Desigur, economia locală și producătorii locali ar putea fi o soluție. De pe urma căreia toată lumea ar avea de câștigat, nu-i așa?
Anamaria Părăian-Nicoară, administratorul Centrului Regional de Dezvoltare Montană Hațeg: Dacă până în momentul de față nu am acordat atenția meritată țăranului român, fermier sau producător, evenimentele cotidiene ne obligă să realizăm că în vremuri de restriște, supraviețuirea vine din agricultura locală. Considerăm că a sosit vremea să ne asigurăm singuri, pentru că putem, hrana de zi cu zi. Aș fi vrut să spun că o să fim surprinși de numărul considerabil de producători care pun zilnic hrană pe masa românilor, dar nu surprinderea este termenul potrivit… mai degrabă constatarea și din păcate dezamăgirea faptului că într-adevăr aceștia există, dar nu reușim să îi scoatem pe piață, rămânând din păcate, marea majoritate, izolați – acesta fiind termenul zilei. Într-o piață care abundă de produse având o calitate îndoielnica, cu ingrediente care majoritatea duc cu gândul mai mult la o industrie chimică decât la cea alimentară, în contextul în care ne dăm seama că suntem ceea ce consumăm, găsim posibilitatea de a ne întoarce la origini, la ulița satului și la mâncarea cu gust de ”ACASĂ”. Această hrană de acasă… astăzi îmbracă numele de produs montan.
Jurnalist: Ce este, de fapt, produsul montan?
Anamaria Părăian: Produsul montan este produsul destinat consumului uman obținut de la animale crescute în zona montană, hrănite cu furaje care provin din zona montană, din pășuni și fânețe, unde se știe faptul că factorii nocivi și poluarea nu au ajuns la fel de mult ca în sistemul intensiv de agricultură. Produsul montan este o schemă de certificare europeană, ceea ce înseamnă ca valoarea de calitate atribuită unui produs din România, va fi recunoscută și în orice altă țară europeană. Produsele montane, cunoscute ca fiind produse ce respectă o schemă de calitate, au o capacitate mare de a contribui la dezvoltarea comunităților locale, iar conștientizarea fermierilor și a publicului larg cu privire la potențialul economic al acestora și la importanța menținerii biodiversității și practicilor agricole tradiționale, reprezintă punctul de plecare pentru dezvoltarea durabilă a zonei montane. Zona montană este recunoscută pentru gradul mic de poluare, ceea ce conferă alimentelor provenite din acest areal un plus de valoare.
Jurnalist: Cum a apărut ideea certificării produselor care respectă standardele cerute, ca produse montane și ce nevoi vine să acopere această certificare?
Anamaria Părăian: Pentru a păstra autenticitatea produselor agricole destinate consumului uman și pentru a aduce plus valoare gospodăriilor din zona montană. Pentru a evita folosirea termenului munte într-un mod abuziv și a reglementa faptul că produsul care a obținut dreptul de utilizare a acestei mențiuni este verificat și certificat ca fiind de la munte. Pentru a proteja patrimoniul gastronomic local al zonelor de munte.
Jurnalist: Cine verifică îndeplinirea standardelor și cine oferă certificatul acesta de produs montan?
Anamaria Părăian: Agenția Națională a Zonei Montane este autoritatea competentă referitor la verificarea datelor cuprinse în caietul de sarcini, în vederea acordării dreptului de utilizare a mențiunii de calitate produs montan. Pot fi atestate produsele lactate (în special brânzeturile), carnea şi unele preparate din carne, fructele, desigur și fructele de pădure, ciupercile, mierea de albine, dar lista nu este epuizată. Obținerea dreptului de utilizare a mențiunii „produs montan” este destul de simplă, iar solicitantul poate fi: persoană fizică ce deține atestat de producător, societăți comerciale, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, cooperative agricole, grupuri de producători, societăți cooperative, obştile şi composesoratele, asociaţii, fundaţii, federaţii ce desfăşoară activităţi agricole.
Jurnalist: În general, fermierii se sperie de birocrația aceasta stufoasă, care ne-a îngreunat enorm activitatea, în toate domeniile unde aceasta a fost prezentă. Nu toată lumea are smartphone sau acces la internet și sunt destul de multe personae din zona rurală care habar nu au să folosească un computer, un laptop, un telefon intelligent. Cât de dificilă este procedura de obținere a certificatului de produs montan? Cât durează, de obicei obținerea unui astfel de certificat?
Anamaria Părăian: Condițiile de certificare sunt foarte simple, aproape naturale și firești, ușor de îndeplinit pentru fermierii din zona montană iar documentația ce se întocmește este la fel de simplă și concisă. De la depunerea cererii pentru obținerea certificării, împreună cu caietul de sarcini și documentele justificative, iar după vizita în teren, în maxim 15 zile se emite decizia de certificare. Mai mult, obținerea certificatului de produs montan este gratuită. Pe fermieri nu îi costă nimic!
Jurnalist: Îmi amintesc cum, cu câteva luni în urmă, m-am bucurat să găsesc, la preț promotional, un delicios ulei de floarea-soarelui, presat la rece, produs în Italia. Prețul unei sticle de 1 litru era, fără reducere, 18 lei, iar cu reducere cu tot, aproximativ 12 lei. Ulterior aveam să descopăr, la un magazine de produse naturiste, același ulei, tot de primă presă, rece, la numai 8 lei! Iar bucuria a fost și mai mare când am constatat că uleiul era produs chiar “în vecini”, la Hațeg. Apoi am avut plăcuta surpriză să regăsesc producătorul și în lista exclusivistă a Centrului Regional de Dezvoltare Montană. Câte certificate de “produs montan” au fost emise, până acum, în județul Hunedoara?
Anamaria Părăian: Din momentul în care a început să funcționeze Agenția Zonelor Montane în județ, de la un singur produs certificat, am ajuns la peste 60. Avem producători care au, spre exemplu, 18 produse diferite. Iar dacă hunedorenii vor să îi cunoască pe cei care au deja certificatul, aș putea să-i menționez pe Mihai Iordate, din Vărmaga, producător de lapte crud de vacă, Florina Onescu, din Vâlceluța, care oferă mai multe produse lactate, Anton Macra, din Silvașul de Sus, producător de lapte de capră, Nicolae Dincă, din Hondol, apicultor care pune la dispoziția hunedorenilor o gamă întreagă de produse apicole, dar și grupul de producători Corvinia, care reunește producători din Uroi, Rovina și Gelmar, Fermele ADO din Peșteana, fabrica de uleiuri natural de la Hațeg și Gruescu Mariana din localitatea Boșorod cu 19 produse (legume și fructe). De altfel, în momentul de față în Registrul Național al Produselor Montane sunt cuprinse un număr de 605 produse alimentare care au obținut certificarea ”Produs Montan” – produse lactate, produse din carne, legume și fructe și nu numai. Iar în situația dificilă pe care o traversăm, aș vrea să le mulțumim producătorilor locali care au înteles beneficiile mențiunii de calitate produs montan, mai departe decât în registrele contabile și pun zilnic pe masa românilor mâncare sănătoasă și cu gust! Cu gust de ACASĂ! Din Hunedoara.
Jurnalist: Cui i se subordonează aceste Centre Regionale de Dezvoltare Montană?
Anamaria Părăian: Aceste centre regionale se subordonează Agenției Naționale a Zonei Montane, care putem spune ca este printre puținele instituții care nu au sediul in capitală, ci se afla in teritoriu și anume la Vatra Dornei. Mai menționez ca Centrului Regional de Dezvoltare Montană Hațeg îi sunt arondate și Oficiile de Dezvoltare Montană din Brad și Hunedoara, precum și oficiile din Tismana (județul Gorj), Băile-Herculane (din Caraș-Severin), Șișești (Mehedinți).
Jurnalist: Pentru producătorii interesați de obținerea certificatului montan, care funcționează ca o garanție a calității produselor, care sunt pașii? Pe cine să caute? Unde? Ce au oamenii de făcut pentru a obține acest certificate? Care e procedura de certificare?
Anamaria Părăian: Cel mai important lucru pentru producători este să se asigure că sunt situați în zona montană. Pentru acest lucru, este util să ia legatura cu angajații ANZM din teritoriu, la oficiile de dezvoltare montană din Hunedoara (Complex comercial Dunărea) este colega noastră, Valerica Ionescu Gruia, iar la Brad (lânga centrul APIA), consilierul Ciordaș Corin. Mai trebuie spus faptul că, în urma OM nr. 97/1332/ 2019, privind aprobarea criteriilor de încadrare și a listei localităților din zona montană, respectiv Anexa 2, județul Hunedoara este considerat a fi situat în proporție de 99% in zona montană. Spuneam că procedura este aproape firescă deoarece producătorii activi au datorită activității lor, documentele necesare obținerii mențiunii Produs montan, și anume: atestat de producător sau certificate de înregistrare de la registrul comerțului, buletin de analize (unde este cazul), dovada deținerii culturilor și a animalelor (dacă este cazul). Fermierii cu siguranță dețin deja aceste documente în urma activității pe care o prestează. Și pentru a veni și mai mult in ajutorul producătorilor/fermierilor le punem la dispoziție, cu toată încrederea, datele noastre de contact:
Oficiul de Dezvoltare Montană Brad: corin.ciordas@azm.gov.ro
Oficiul de Dezvoltare Montană Hunedoara: valerica.ionescu@azm.gov.ro
Centrul Regional de Dezvoltare Montană Hațeg: anamaria.paraian@azm.gov.ro
Subiectul nu este epuizat și ar fi foarte multe de spus despre acest lucru cât și despre zona montană , că vorbim de agricultură sau servicii – turism și altele sau nevoile fiecărei zone, dar vom încerca să revenim în atenția publicului, prin intermediul presei locale, cu noi informații, alături de care să avem, de ce nu, și opiniile dumneavoastră, producători sau consumatori.
ADA BERARU
