Ameninţarea cu violenţa fizică, umilirea, lovirea sunt situaţii cu care copiii se confruntă frecvent în şcolile din România

Ameninţarea cu violenţa fizică, umilirea, lovirea sunt situaţii cu care copiii se confruntă frecvent în şcolile din România. Datele centralizate de Salvaţi Copiii, în urma unei anchete realizate în rândul copiilor, arată că 82% dintre elevi au asistat în calitate de martori la situaţii de bullying în şcoala în care învaţă, 73% în clasa în care învaţă, iar în grupul de prieteni 45%. Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-lui, în timp ce peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying, arată datele consultării.

Pentru că elevii se confruntă cu cele mai multe situaţii de bullying în pauze, Salvaţi Copiii lansează, cu sprijinul Kaufland România “Dreptul la pauză”, o campanie de informare şi conştientizare a rolului pe care fiecare dintre noi, profesori, părinţi, elevi, îl are în asigurarea unui climat educaţional pozitiv în şcoli, astfel încât toţi copiii să se simtă în siguranţă, iar pauzele să redevină timp de relaxare, socializare şi conectare.

Vizualurile campaniei (portretele copiilor şi testimonialele video) sunt inspirate în totalitate din experienţele elevilor care au raportat situaţii de bullying pe site-ul scolifarabullying.ro, iar mesajul cheie care le însoţeşte are rolul de a responsabiliza în primul rând adulţii: ”Asigură şi tu Dreptul la Pauză fără bullying”.

Principalele obiective ale campaniei sunt:

• informarea publicului larg cu privire la importanţa transformării şcolilor în comunităţi bazate pe încredere în care participarea tuturor este valoroasă pentru asigurarea unui climat în care copiii se simt în siguranţă;
• conştientizarea adulţilor cu privire la efectele devastatoare pe care le are acceptarea socială a violenţei asupra relaţiilor dintre copii şi impactul asupra dezvoltării socio-emoţionale a acestora;
• promovarea exemplelor de bună practică a şcolilor care au iniţiat grupuri de acţiune antibullying sau intervenţii similare;
• responsabilizarea adulţilor implicaţi în creşterea şi educarea copiilor prin accentuarea mesajului că deşi bullyingul este o situaţie întâlnită în grupurile de copii, este responsabilitatea adulţilor să creeze contexte şi modele comportamentale prin care acest fenomen să fie prevenit şi/sau diminuat în şcoli.
Materialele campaniei ”Dreptul la Pauză” sunt disponibile pe site-ul www.scolifarabullying.ro. Tot pe site, elevii, profesorii si părinţii care au nevoie de sprijin pentru a crea grupurile de acţiune antibullying pot apela la echipa Salvati Copiii.

Datele complete ale  anchetei online relevă că:
• 99% dintre elevi sunt familiarizaţi cu termenul de bullying.
• 82% dintre elevi (peste 4 din 5) au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoala unde învaţă, 28% dintre respondenţi afirmând că au asistat cu frecvenţă ridicată (des şi foarte des) la astfel de situaţii.
• Aproape trei sferturi dintre elevi (73%) afirmă ca au asistat la situaţii de bullying în clasă, 21% afirmând că frecvenţa acestor situaţii a fost ridicată.
• În grupul de prieteni – incidenţa fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situaţii în grupul de prieteni, în timp ce frecvenţele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.
• Reţelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situaţii de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situaţii, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
• Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) afirmă că au fost victime ale bullyingului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situaţii.
• Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying, în schimb proporţia celor care admit frecvenţe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării).
• 84% dintre elevi afirmă că, în situaţii de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei.
• Puţin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziţia de martor pasiv la situaţii de bullying.
• Trei sferturi dintre copii (74%) susţin că discută cu adulţii despre situaţiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
• Peste trei sferturi dintre respondenţi (77%) afirmă că, în situaţii de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvenţă mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alţi elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul şcolar (18%), în timp ce 2% dintre respondenţi susţin că nimeni nu intervine în astfel de situaţii.

Fişa tehnică: Chestionar online, eşantion neprobabilistic, format din 4.449 de elevi, cu vârsta între 10 şi 18 ani.

Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România, atrage atenţia asupra impactului pe termen lung pe care îl are expunerea la situaţii de bullying în şcoli: „Bullying-ul este un fenomen extrem de periculos, care traumatizează toţi actorii implicaţi: victima, agresorul şi martorul tăcut. Situaţiile de hărţuire şi violenţă paralizează reacţiile sociale normale şi lasă urme asupra sănătăţii emoţionale a copiilor. Este important să recunoaştem semnele, să vorbim cu copiii şi să desfăşurăm activităţi care să îi reînveţe să fie împreună, să se joace, să colaboreze şi să construiască relaţii sociale pozitive”.

Bullying-ul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii şi se referă la comportamente variate care umilesc şi exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulţilor şi continuă în absenţa unor măsuri specifice de intervenţie. Aşadar, bullying-ul are consecinţe pentru toată lumea – chiar şi pentru aceia care, iniţial, nu par implicaţi.

Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenţei fizice, dar se poate manifesta şi mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană şi, prin urmare, poate fi dificil de identificat.

Un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate şi a avut nevoie de consiliere şi suport psiho-emoţional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenţilor, mergând până la consecinţe extrem de grave, şi anume tentative de suicid. În doar 8,1% dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere ale psihologilor organizaţiei în 2020 – 2021, diagnosticele au fost independente de contextul pandemic (opoziţionism, ADHD/ADD, tulburări de vorbire, intelect liminar sau tulburări de neurodezvoltare), arată datele unei anchete realizate de Salvaţi Copiii România în luna iunie.

Încă din 2016, Salvaţi Copiii România atrăgea atenţia asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenţei din şcoli. Primul studiu naţional cu privire la fenomenul de bullying în şcolile româneşti, lansat de Salvaţi Copiii în 2016, arăta că:

• 73% dintre elevi au fost martorii unei situaţii de bullying în mediul şcolar;
• 3 din 10 copii sunt excluşi în mod constant din grupul de colegi;
• 3 din 10 copii sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către colegi;
• 1 din 4 copii a fost umilit în faţa colegilor.

În urma acestor analize de context, Organizaţia Salvaţi Copiii România a dezvoltat o serie de intervenţii focusate, cu scopul de a diminua fenomenul bullying-ului, testând grupul de acţiune antibullying în şcoli şi contribuind major la adoptarea normelor metodologice de aplicare a Legii împotriva violenţei psihologice – bullying-ului, iar acum susţinând elevii, profesorii şi părinţii să colaboreze în mod real pentru a transforma şcolile în comunităţi educaţionale în care elevii se simt în siguranţă.

news.ro