„Ambulanţa pentru Monumente” ajunge la Cetatea Costeşti
Cetatea dacică Costeşti va fi beneficiara unei intervenţii de urgenţă. Institutul Naţional al Patrimoniului are un proiect pentru înlocuirea tablelor care acoperă turnurile locuinţă, dar şi pentru consolidarea primară a zidurilor. Finanţarea şi mâna de lucru vor fi asigurate de cei de la „Ambulanţa pentru Monumente”, pentru că autorităţile nu pot aloca bani pentru un sit care, practic, nu există în nici un inventar.
Aceasta este soluţia găsită de autorităţile judeţene împreună cu specialiştii de la Institutul Naţional al Patrimoniului (INP). Cele două turnuri locuinţă din cetatea dacică de la Costeşti au tabla ruginită şi ciuruită aşa că ploaia degradează vestitele ziduri dacice tot mai mult în fiecare an. „Zidurile nu sunt într-o stare foarte bună din cauza intemperiilor şi a factorului uman care au provocat daune în timp şi în mod repetat. Sperăm să reuşim ca, împreună cu cei de la INP, să se facă schimbarea acoperişurilor pentru cele două turnuri locuinţă de pe platoul superior. Sperăm din tot sufletul ca această cetate, dar şi celelalte care au rămas fără administrator să fie preluate de către Consiliul Judeţean, să aibă pază, să fie îngrijite de cineva în fiecare zi, să existe şi aici un regulament de vizitare. Încet-încet, noi, arheologii, dar şi publicul larg, iubitorii de istorie şi autorităţile să fim mai responsabili în ceea ce priveşte soarta lor. dacă în aceaşti ani noi nu facem nimic peste 50 de ani va fi foarte, foarte târziu”, spune Catălin Cristescu, cercetător ştiinţific la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva.
Intervenţia de urgenţă va avea loc în această toamnă, spune managerul INP, Ştefan Bâlici: „Facem deocamdată o intervenţie de urgenţă să schimbăm acoperirile acestea care sunt vechi, au cât o viaţă de om. Practic, sunt de la sfârşitul anilor 50, sunt transformate de câteva ori, dar şi-au depăşit demult durata de viaţă normală. Au devenit un risc pentru monument şi nu îl protejează cum trebuie. Intrăm cu o intervenţie pentru înlocuirea acoperirilor şi consolidarea primară a pietrei.
Se observă că sunt blocuri care sunt fisurate, altele care au căzut sau au fost trase jos, pentru că aici s-au petrecut destule acte de vandalism.” Istoricii spun că aceste construcţii erau locuinţele stăpânilor cetăţii: „Monumentele de aici sunt deosebit de frumoase, mai ales când vorbim de importanţa turistică a acestei cetăţi. Turnurile locuinţă de pe platoul Costeşti-Cetăţuie sunt amplasate în cel mai înalt punct, se vedea de acolo toată valea, până către Orăştie. Erau despărţite de restul cetăţii de o palisadă, de un gard mai puternic. Credem că acolo era locuinţa nobililor care stăpâneau cetatea. Ele au un soi de parter din blocuri de piatră, mai sus continuau într-o zidărie de cărămizi slab arse, care încă se vede şi erau acoperite cu ţiglă”, povesteşte prof. dr. Gelu Florea, şeful colectivului de cercetare de la Sarmizegetusa Regia.
În ultimii ani, vremea, dar şi vizitatori iresponsabili au contribuit la degradarea monumentelor: „Noi o să intervenim pentru a pune la loc blocurile căzute şi pentru a face o consolidare primară. După asta, când se va lămuri regimul de proprietate al sitului, se vor putea face şi investiţii publice. Asta înseamnă un proiect de restaurare pentru întreg situl, amenajare şi punere în valoare.
Deocamdată, intervenţia va fi realizată în colaborare cu un ONG care va asigura forţa de muncă, materialele, tot. Asta pentru că noi nu putem investi fonduri publice, atât timp cât regimul de proprietate este incert. Am fost la o consultare în Comisia Monumentelor Istorice, va urma avizarea la jumătatea lunii septembrie şi, imediat după, o să intervenim”, declară şeful INP.
Monumentul din Munţii Orăştiei face parte din patrimoniul UNESCO, dar este complet uitat de statul român. O primă intervenţie, tot de urgenţă, a avut loc sâmbătă. Conducerea INP alături de arheologii din colectivul de cercetare de la Sarmizegetusa Regia, angajaţi şi voluntari de la Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara, rangeri de la Parcul Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina, pompieri, jandarmi şi câţiva oameni trimişi de Primăria Orăştioara de Sus au participat la o activitate inedită la Cetatea Costeşti. Aproape 50 de oameni au scos istoria dintre buruieni şi mărăcini.
Chiar dacă a jucat un rol important în istoria antică, monumentul este acum al nimănui. Cetatea Costeşti nu are pază, nici îngrijitori, nici ghizi. Turiştii care ajungeau aici erau revoltaţi când vedeau buruienile care invadau templele, zidurile de apărare şi pe cele ale turnurilor locuinţă. Ore în şir s-a lucrat pentru ca monumentul să fie curăţat de bălării şi invazia naturii să fie limitată.
Totul s-a făcut sub atenta observaţie a arheologilor: „În aceste ore, arheologii transpiră alături de alţi oameni care îşi doresc să arate bine şi Cetatea Costeşti! Încercăm să aducem cetatea la lumină pentru ca vizitatorii să găsească mai bine ruinele, cât de bine se poate în aceste condiţii, dar nu e suficient! Aici ar trebui să fie una dintre cele mai spectaculoase fortificaţii din Munţii Orăştiei, ar trebui să vadă rămăşiţele unei civilizaţii ridicate de oameni care au iubit această zonă, care au trăit aici cu bune şi cu rele şi care, acum două mii de ani, au scris istorie” spune Cătălin Cristescu, cercetător ştiinţific de la MCDR Deva.
Ultima activitate de acest fel a avut loc în urmă cu doi ani şi, de atunci, natura a cotropit monumentul. Istoricii spun că Cetatea Costeşti a avut un loc important în antichitate. „Costeştiul este o piesă foarte importantă din tot acest complex de fortificaţii, aşezări, din toată zona Munţilor Orăştiei. Este prima pe vale, cum se urcă, pare să fie şi cea mai veche din acest sistem. S-a şi scris despre ea că ar fi fost prima capitală a Regatului Dacic pe vremea Regelui Burebista.
Costeştiul este o piesă cu rol defensiv în acest sistem, un loc care controlează accesul pe vale şi, în acelaşi timp, a fost foarte probabil şi o locuinţă de aristocraţi dacă luăm în calcul inventarul foarte bogat găsit în această fortificaţie – de la importuri, până la tot felul de piese de foarte bună calitate. În cetate sunt şi câteva temple, sunt şi ele foarte importante. Ele atestă rolul acestei fortificaţii, care era şi un centru religios. Nu ştim cui îi sunt închinate şi, din păcate, asta este situaţia cam peste tot în cazul construcţiilor de cult dacice – nu putem indentifica divinităţile venerate în aceste temple pentru că nu s-au descoperit nici inscripţii, nici statui, nici altfel de indicii, dn păcate. Poate, în viitor…”
Alături de celelalte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei, Costeşti Cetăţuie face parte dintr-un ansamblu inclus în patrimoniul universal al omenirii, UNESCO.
Laura OANA
