Aceşti copii minunaţi şi speciali (GALERIE FOTO)

„Sunt impresionat până la lacrimi, uitaţi-vă la ei cu câtă bucurie fac totul, cât entuziasm au şi cât de greu trebuie să le fie. Ne dau o lecţie micuţii ăştia, una de la care nimeni nu ar trebui să lipsească” – sunt cuvintele unui tânăr care participă voluntar la concursul de nataţie „Special Olympics” Hunedoara.

150 de copii din mai multe judeţe s-au distrat de minune la Hunedoara, în timp ce concurau pentru locurile de pe podiumul jocurilor de nataţie.

 

Cei mai mulţi dintre participanţi au Sindrom Down, un lucru care nu îi împiedică însă să facă sport, ci dimpotrivă: trăiesc mult mai intens orice competiţie, iar adulţii se entuziasmează alături de ei. Nu ai cum să nu te molipseşti de atmosfera de-a dreptul electrizantă din jurul bazinelor.

În timpul probelor de concurs, părinţii, prietenii şi voluntarii aplaudă şi îşi încurajează preferaţii.

O parte se luptă din greu pentru primul loc, alţii doar se bălăcesc fericiţi, în timp ce câţiva se codesc să intre în apă: „Toţi primesc diplome, pentru că toţi sunt învingători.

Cu toate acestea mulţi chiar trag pentru premii şi conştientizează că e ceva să fii printre primii, să câştigi”, spune organizatoarea Mariana Niţă.

Ceea ce pentru unii e sport sau relaxare, pentru aceşti copii cu dizabilităţi este o adevărată provocare: micuţii de la Special Olympics iubesc mişcarea, dar mai ales se bucură că sunt în centrul atenţiei şi pot participa la un concurs adevărat. Se îngresuie să dea interviuri, aplaudă încântaţi şi îşi îmbrăţişează încântaţi părinţii.

E atâta dragoste în jurul lor încât uiţi de gândurile triste despre dizabilităţile lor.

Un tânăr cu chip de copil şi suflet mare strigă şi aplaudă de pe marginea bazinului mare: „Hai, Mara! Mara! Hai!!! Hai iubita mea!” Antrenorii sau însoţitorii îi strâng cald în braţe şi nu mai ştii cine de la cine se hrăneşte cu energie pozitivă.  Un băiat spune: „Pentru mine e fain înotul! Chiar vreau să câştig! Doamne ajută!”

Andrei Niţă este veteranul acestor competiţii. Are acum 32 de ani, dar sufletul i-a rămas de copil. Astăzi a dus acasă un nou trofeu. „Eu fac de mulţi ani înot, îmi place mult. Şi cu schiurile îmi place şi la cai. Am multe trofee acasă, vreau şi mai mult, dar aşa, de-a lungul anilor”, spune tânărul încântat că de-abia l-am recunoscut după ce a slăbit vreo 40 de kilograme.

De fapt, competiţia de la Hunedoara, ajunsă la a VIII-a ediţie, este ideea mamei sale, Mariana. Andrei are Sindrom Down şi mama sa a încercat să-l ajute cum a putut.

A încercat tot felul de variante, iar înotul s-a dovedit un succes. „Eu chiar pot spune că am încercat tot ce s-a putut ca să-l ajut: teatru, muzică, dans tot felul de instrumente, tenis de masă. Apoi am trecut la sport şi am observat că înotul şi călăria chiar l-au ajutat.

Pe lângă partea fizică, îl ajută să se manifeste faţă de ceilalţi.

Andrei chiar a ajuns un fel de etalon pentru copiii mai mici şi părinţi”, spune Mariana Niţă.

Adulţii care ajung la competiţia de nataţie sunt la fel de entuziasmaţi precum micuţii lor.  Spun că sportul îi ajută mult pe copiii lor cu totul speciali. „Am şapte ani! Da, îmi place înotul şi să stropesc”, spune Andrei Katona şi apoi se ruşinează şi îşi ascunde chipul cu mănuţa lui albă şi dolofană.

Apoi se aruncă în bazinul mic şi chiar stropeşte orice copil care i se alătură la bălăceală.

Specialiştii spun că mişcarea este foarte importantă pentru aceşti copii, iar competiţiile Special Olympics îi ajută şi să socializeze. „E important pentru ei să participe şi să socializeze între ei. Copiii îşi îmbunătăţesc abilităţile şi chiar pot să facă performanţă. De exemplu, noi vom reprezenta România la o competiţie în Ucraina cu o echipă de şase sportivi”, spune kinetoterapeutul Marius Pârjol de la Fundația „Speranța” Timișoara.

 

Timp de câteva ore cât a durat competiţia, atmosfera de la Bazinele de înot din Hunedoara a fost emoţionantă. Pe lângă antrenori, organizatori şi participanţi, evenimentul are susţinerea a zeci de elevi de la Liceul „Constantin Bursan”, tineri voluntari care vin să îi sprijine şi să-i încurajeze pe micuţii sportivi. „Vin pentru al doilea an aici şi sunt impresionat de ceea ce văd, de bucuria pe care o răspândesc în jurul lor. Sunt semenii noştri şi merită ajutorul nostru ”, spune Cătălin Bugeag. „Eu sunt antrenor de înot, dar ce văd aici an de an este diferit faţă de o competiţiile obişnuite. Este o bucurie molipsitoare şi revin cu plăcere în rândul lor. Vreau să simt şi eu sentimentul ăsta şi să am bucuria de a-i vedea cum concurează”, spune Dan Ardelean.  Competiţia de la Hunedoara este sprijinită de autorităţile locale, Direcţia de Tineret şi Sport Hunedoara şi Special Olympics Romania. Organizatorii au de gând să o extindă şi să o transforme în competiţie de nivel naţional pentru ca de ea să se bucure cât mai mulţi tineri.

 

Laura OANĂ