A început Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este ultima săptămână dinainte de Paşte, în care sunt programate slujbe speciale la biserică. Sunt zile în care credincioşii trebuie să respecte anumite obiceiuri legate de pregătirile de Paşte.
În fiecare zi din Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor se țin slujbe speciale, numite Denii și predici pentru curățenie sufletească și iertare de păcate.
Cuvântul Denie, care provine din slavul „vdenie“, înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. Denumirea de denie s-a împământenit pentru faptul că ele se săvârşesc seara sau, în cazul mănăstirilor, la miezul nopții.
În această săptămână se face curățenie generală în gospodării.
În Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa, ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul.
În Marţea Mare din Săptămâna Patimilor se aspiră, se dă cu matură, se spală geamuri și se fac treburile grele pe lângă casă.
Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spală și calcă. Din această zi, se spune că bărbații trebuie să stea pe lângă casă și să își ajute nevestele.
În Joia Mare, nu este de bun augur somnul de după-masa, pentru că acesta va atrage o stare de lene pentru tot anul şi va împiedica pe cei care dorm să îşi ducă la bun sfârşit un lucru început, oricât de neînsemnat ar fi acesta.
Ultima vineri dinaintea Paştilor este cunoscută mai ales ca ziua în care se tine post negru, deoarece în această zi a pătimit şi a fost răstignit Iisus Hristos. Cei mai mulţi români au obiceiul de a nu bea şi a nu mânca nimic toată ziua.
Luni și marți, la utrenii, se citesc Evangheliile care ne aduc aminte de cele din urmă învățături ale Domnului. Miercurea Mare ne apropie de Sfintele Paști, fiecare credincios luând aminte în această zi la două exemple: cel al pacătoasei desfrânate,înstrăinate de Dumnezeu (dar care aducând în această zi mir și ungându-L pe Hristos, devine mironosița) și cel al lui Iuda (ucenicul care, deși apropiat de Domnul, L-a vândut, tot astăzi, pentru treizeci de arginți fariseilor și cărturarilor ce voiau să-L ucidă). Gestul lui Iuda a făcut ca, mai târziu, ziua de miercuri să fie declarată zi de post, ea fiind, alături de vineri (ziua în care Iisus a fost răstignit), una din cele două zile ale săptămânii în care trebuie să postească creștinii de-a lungul anului.
Vopsitul ouălor în roșu se face în Joia Mare, urmând ca în Sâmbăta Mare să se coacă pasca și cozonacul .
Patru lucruri sunt prăznuite în Joia Mare: spălatul picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-l ucida.
Există și câteva superstiții referitoare la această zi:
– nu este bine să dormi în Joia Mare, căci cine doarme în această zi va rămâne leneș un an întreg;
-morții vin în fiecare an în această zi la vechile lor locuințe, unde stau până în sâmbăta dinainte de Rusalii;
– în credința populară această zi este termenul final când femeile trebuie să termine de tors canepa.
Dintre obiceiurile din Joia Mare amintim:
Tradiţia populară spune că ouăle vopsite în Joia Mare şi mâncate de Paşte apară de suferinţe şi necaz, iar coaja lor, îngropată în pământul păşunilor, apără vitele de deochi şi de năpastă.
– se fac focuri în curtea casei, pentru ca morții să se poată încălzi. Focul din Joia Mare, se face aprinzând pentru fiecare mort câte o grămăjoară, dacă vreți să fie si ei luminați pe lumea cealaltă în unele locuri se duc la biserică băuturi și mâncăruri, care se sfințesc și se dau de pomană, pentru sufletul morților. În alte părți se împart la biserică colivă și colaci;
În Vinerea Mare, nu se mai slujește Sfânta Liturghie, se ține post negru și nu lucrează nimeni nimic, nici măcar clopotele nu se trag. Dacă trebuie vreun mort îngropat, se-ngroapă numai cu bătaie de toacă. De când se slujește Punerea în Mormânt și până în ziua Învierii, nu se trag clopotele.
Prohodul Domnului din vinerea mare este ultima etapă a tânguirii lui Hristos, care se află acum în mormânt. La sfârșitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Aer, pe sub care trec apoi toți credincioșii. Numit și Epitaf, Sfântul Aer este o pânză de in sau de mătase, de catifea sau de mușama pe care se află imprimată, brodată ori zugrăvită icoana înmormântării Domnului. Epitaful simbolizează trupul mort al lui Hristos.
Conform tradiției creștine, Vinerea Mare este ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea păcatelor omenirii.
Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, când gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiționale, definitivează curățenia.
Tradiții în Sâmbăta Mare:
– se sacrifică mielul și se prepară drobul, friptura și borșul de miel. De Paște nu se pregătesc foarte multe feluri de mancare.
– pe vremuri era obligatoriu ca femeile să îmbrace, la slujba de Înviere și în zilele de Paști, măcar o camașă nouă, cusută în orele de taină ale nopții, iar bărbații să aibă cel puțin o pălărie nouă.
În ziua de Paști: se spune că aceia care vor ciocni ouă, se vor întâlni în viaţa de apoi şi se vor recunoaşte, iar cei care sunt singuri şi descoperă în această zi un ou cu două gălbenuşuri, îşi vor găsi perechea.
În Săptămâna Mare, e bine ca toți credincioșii să ierte și să se împace cu toți cei cu care au fost în dușmănie.
Anul acesta, pentru noaptea de Înviere, Patriarhia recomandă credincioşilor să iasă în balcoane sau în curţi cu lumânări aprinse.
”La ora 00.00 din noapte, în timp ce clopotele răsună la toate bisericile unde se săvârşeşte slujba Învierii, credincioşii mireni, având candelele aprinse, pot ieşi la ferestre şi balcoane sau în curţile caselor lor, adresându-se unul către altul, de la distanţa de 2 m, cu salutul pascal Hristos a înviat! şi răspunsul Adevărat a înviat!, fără a deranja pe alţi vecini care nu doresc să participe la această sărbătoare”, recomandă conducerea BOR.
