Studenţii cer Guvernului oprirea demersurilor care le limitează drepturile privind bursele şi transportul gratuit cu trenul
Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) solicită actualei coaliţii de guvernare oprirea tuturor demersurilor prin care se limitează drepturile studenţilor privind transportul gratuit cu trenul şi acordarea burselor. Ei susţin că doar 20% din biletele emise sunt pentru studenţi şi afirmă că sunt necesare investiţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de călătorie.
Ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici a anunţat luni că în CEx al PSD s-a discutat şi despre „limitarea” numărului de călătorii gratuite cu trenul acordate studenţilor, dar şi despre acordarea gratuităţilor în funcţie de criterii precum vârsta sau performanţele şcolare.
”Gratuitatea la transportul feroviar intern acordată de statul român studenţilor înmatriculaţi la o formă de învăţământ cu frecvenţă la instituţiile de învăţământ superior acreditate reprezintă una dintre facilităţile cu cel mai mare impact asupra calităţii vieţii studenţilor. În contextul dimensiunii sociale a educaţiei, această măsură constituie unul dintre mecanismele de implementare a unor politici publice ce vizează echitatea în învăţământul superior, care contribuie la creşterea numărului de studenţi din medii socio-economice defavorizate. În plus, prin această facilitate, se încurajează mobilitatea studenţilor, atât pentru schimburi de experienţă între centrele universitare, cât şi pentru a lua parte la diferite manifestări artistice, culturale, sportive sau ştiinţifice, desfăşurate în diverse oraşe ale ţării. De asemenea, putem remarca în prezent şi exemplul altor ţări europene, precum Luxemburg sau Slovacia, care au adoptat deja aceste măsuri de gratuitate ale transportului feroviar pentru studenţi, fapt care a contribuit la creşterea calităţii vieţii studenţeşti”,argumentează ANOSR.
De asemene,a organizaţia menţionează că problemele sociale cu care se confruntă România în momentul de faţă constituie un aspect suficient de alarmant pentru a determina decidenţii să aloce resursele financiare necesare pentru a facilita accesul categoriilor defavorizate.
”Chiar şi în condiţiile creşterilor din ultimii ani, niciun tip de bursă nu acoperă în totalitate cheltuielile lunare ale studenţilor cu articolele de îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte aspecte cotidiene de acest tip, respectiv cu materialele de studiu necesare şi eventualele participări la manifestări ştiinţifice. În aceeaşi notă, indiferent de tipul de bursă de care beneficiază studenţii, acest sprijin este acordat pe întreaga durată a anului universitar (12 luni), întrucât cheltuielile curente ale acestora există şi în perioada în care nu se desfăşoară activităţi didactice propriu-zise. Spre exemplu, în cazul studenţilor care beneficiază de bursă socială, acordată în baza criteriilor de venit redus sau pentru cazuri medicale, este de la sine înţeles faptul că situaţia materială a acestora nu se va modifica în decursul săptămânilor în care nu au loc efectiv cursuri. Astfel, studenţii se confruntă cu aceleaşi probleme legate de subzistenţă şi în perioada dintre semestrele academice, motiv pentru reducerea perioadei de acordare a bursei este total nejustificată”, argumentează studenţii.
ANOSR se arată îngrijorată de posibilitatea adoptării unor măsuri prin care să se reducă bursele studenţilor, deoarece s-ar produce un regres al tuturor demersurilor care au fost făcute în ultimii ani pentru dezvoltarea învăţământului superior. Astfel, se distrage atenţia de la soluţionarea problemelor reale, care persistă în continuare, spre exemplu, rata ridicată a abandonului universitar, condiţiile din cămine şi problemele de infrastructură cu care se confruntă majoritatea universităţilor într-un sistem educaţional subfinanţat.
”Amintim faptul că aceeaşi guvernare a introdus aceste reglementări în legislaţie în urma campaniei „Viitorul Implică studenţii”, pe care ANOSR a demarat-o în 2017, măsurile fiind incluse în programul de guvernare al României pentru perioada 2017-2020, adoptat de Parlament. În momentul de faţă, intenţia de a restricţiona drepturile câştigate de studenţi în timpul aceleiaşi guvernări demonstrează o inconsecvenţă decizională din partea decidenţilor. Totodată, adoptarea unei astfel de măsuri de restricţionare ar duce la încălcarea unui principiu fundamental al Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care prevede că un drept odată dobândit, poate fi doar extins, în niciun caz restrâns”, arată ANOSR.
ANOSR a solicitat CFR Călători, în luna ianuarie 2019, informaţii în baza Legii nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public (publicată în Monitorul Oficial nr. 663/23 octombrie 2001) referitoare la statusul din ultimul an în ceea ce priveşte numărul de studenţi unici care au beneficiat cel puţin o dată de gratuitate la transportul feroviar, numărul de călătorii gratuite de care au beneficiat aceştia, conform Hotărârii de Guvern nr. 42/2017, contravaloarea şi distanţa medie a călătoriilor. În răspunsul formulat de compania de transport feroviar nu ne-au fost puse la dispoziţie date comerciale „deoarece ne desfăşurăm activitatea pe o piaţă concurenţială”, comunicându-ne, totuşi, că doar 20% din numărul total de bilete vândute îl reprezintă biletele emise pentru studenţi.
”Astfel, găsim această reacţie a reprezentanţilor guvernului ca fiind doar un alt motiv de a nu respecta dreptul studenţilor de a călători gratuit cu trenul, reglementat prin Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale”, spun studenţii.
ANOSR consideră că atenţia opiniei publice ar trebui să cadă asupra principalelor probleme financiare ale Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători” S.A. CFR Călători menţiona în răspunsul la adresa formulată de ANOSR în ianuarie 2019 că „luând în calcul creşterea de trafic din ultima perioadă, acoperirea necesarului de material rulant s-ar putea realiza prin creşterea parcului activ cu 400 de unităţi de material rulant”. Cu toate acestea, întrebând reprezentanţii CFR Călători care sunt măsurile luate în vederea creşterii gradului de confort în garniturile de tren gestionate de companie referindu-ne aici la tipul de investiţii realizate, costuri şi număr de vagoane reabilitate/renovate/achiziţionate în anul 2018, aceştia anunţau un buget alocat unor astfel de acţiuni de investiţii de peste 1,6 milioane de lei şi „modernizarea din fonduri proprii a unui număr de 24 vagoane de călători, contribuind la creşterea capacităţii de transport cu peste 2000 de locuri”.
Studenţii fac referire la ”grava subfinanţare a CFR Călători” şi se declară ferm convinşi de necesitatea unor investiţii care să permită în viitorul apropiat îmbunătăţirea condiţiilor de transport ale călătorilor.
”Discursul abordat de coaliţia de guvernare, conform căruia se creează o falsă imagine asupra bugetului necesar pentru acordarea gratuităţii studenţilor pentru transportul feroviar, este absurd şi nu face decât să denigreze imaginea studenţilor în opinia publică, să încurajeze discursul instigator la ură şi să nege un drept câştigat de studenţi. Prin acest lucru se distrage, de fapt, atenţia de la gestionarea ineficientă a bugetului CFR Călători. Susţinem ferm că această opinie lansată în spaţiul public, de a introduce o posibilă limitare a numărului de călătorii pe care studenţii le pot face gratuit cu trenul, ca fiind nefondată, atât din punctul de vedere al impactului bugetar pe care l-ar avea, cât şi prin incoerenţa discursului public al reprezentanţilor Guvernului. În ceea ce priveşte acordarea burselor, sunt indubitabile beneficiile pe care acestea le-au adus în viaţa studenţilor, reprezentând un pas necesar în vederea atingerii unei stări de normalitate a sistemului educaţional românesc. ”,afirmă studenţii.
„Considerăm că statul român trebuie să fie principalul pilon de susţinere în formarea unei societăţi preponderent alcătuite din persoane cu studii superioare, care va contribui în mod cert la un proces de dezvoltare durabilă la nivel naţional. Astfel, ar putea fi observate rezultate semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea sectoarelor economice care presupun calificări superioare, iar baza de impozitare ar creşte. Totodată, nu putem trece cu vederea faptul că cetăţenii ar fi mult mai conştienţi de ceea ce presupune implicarea în viaţa civică.” – Petrişor-Laurenţiu ŢUCĂ, preşedinte ANOSR.
