Paradox de România: drum de pământ mărginit de beton şi asfalt

Drumul bătut de maşini şi căruţe printre culturi, apoi peste dig revoltă privirile: pământul lui se aliniează printre şiruri de beton şi asfalt. Resturi masive din construcţii mărginesc de-a stânga şi de-a dreapta  accesul către bălţi şi malul Mureşului. Depozitările necontrolate din construcţii şi demolări au schimbat peisajul locului şi demonstrează încă o dată că, atunci când vine vorba de gestionarea propriilor activităţi, omul nu are talent de demiurg.

Movile întregi de gunoaie sunt părăsite aici de ani de zile: locuitorii de la marginea Devei şi pescarii care ajung pe malul Muresului sunt nevoiţi să se strecoare printre grămezile cu resturi – plasticuri, ţigle, cărămizi, sticle, bucăţi mari de zid sau de carosament. Vegetaţia care creşte aici arată clar că lipsa de civilizaţie a transformat câmpul şi malul într-o imensă groapă de gunoi.

În lipsa unei soluţii pentru resturile din construcţii sau renovări, oamenii au aruncat tone de cărămizi sparte, moloz, bucăţi de beton sau plăci de asfalt. Gunoaiele sunt aduse cu căruţa sau cu maşinile: “De când vin eu la pescuit, era mizerie pe aici, dar cu fiecare an e tot mai rău! Singurul loc curat e drumul, în rest, găseşti pe aici tot ce aruncă unii de prin case. Cred că mai toţi devenii care şi-au renovat casele pot găsi în zonă bucăţi din faianţa lor. Vin maşini mari care basculează resturile chiar în timpul zilei. Cei care aduc gunoiul în portbagaje, opresc, golesc sacii şi apoi dau foc gunoaielor la câţiva metri de mal. E jale aici, uitaţi cum se vede Deva!”, se vaită un pescar care pescuieşte în bălţile mărginite de plăci masive din construcţii. Paznicul bălţilor vede, zice, dar nimeni nu-l bagă în seamă: “De ani de zile e aşa, mai nou vin şi nişte maşini mari –s-ar putea de la autostradă – şi varsă tot felul de soluţii. Mă gândesc că nu e apă sau lapte şi tot spun că nu au ce căuta cu ele aici lângă Mureş şi lângă bălţi. De betoane, e plin, dar nu drumul, ci câmpul!”

La Deva, o plimbare pe malul Mureşului este de-a dreptul deprimantă. La fel se întâmplă de altfel în întreg judeţul unde resturile din renovări domină peisajul. Pescarii deveni spun că de ani de zile se aruncă aici cantităţi uriaşe de gunoaie.

Locuitorii de pe strada Hărăului se plâng  că nu au ce să facă, ba chiar au început să se teamă să mai ia atitudine: “Cei care vin cu maşini mari nici nu se sinchisesc de noi, iar cei care aduc cu căruţele vin de multe ori noaptea. Dacă strigi la ei să nu mai verse gunoaiele la marginea drumurilor sau pe camp, se întorc să te bată sau aruncă cu pietre în geamuri să le spargă. Vă zic eu că în ţara asta nu mai e ordine, e război între oameni”, spune un bătrânel care susţine că şi-a înlocuit de câteva ori geamuri sparte de “transportatori”.

Şi asta pentru că, în oraşe, pe lângă societăţile de salubritate, o parte dintre cei care au căruţe desfăşoară propria activitate de “gestionare a deşeurilor”: pentru câteva sute de lei, iau dintr-un loc gunoaie şi resturi din demolări şi îşi deşartă încărcăturile pe unde apucă, de regulă, pe marginea drumurilor care duc la Mureş.

În faţa lor, autorităţile par neputincioase – ca să nu se mai întâmple asemenea lucruri, Poliţia Locală şi cei de la Apele Române ar trebui să supravegheze non stop zona. Doar că problema nu este una zonală, de cartier. În întreg judeţul Hunedoara, resturile din construcţii sunt aruncate de-a valma la marginea aşezărilor, dar mai ales pe malul apelor.

Nimeni nu pare să se gândească la poluare şi la imaginea dezolantă lăsată în urmă de civilizaţia românească. Cei de la Garda de Mediu spun că primăriile aveau obligaţia să amenajeze locuri speciale pentru acest tip de deşeuri, platforme care nu există: “Desfăşurăm chiar în perioada asta un control tematic dispus de către Comisariatul general. Sunt astfel de depozite de deşeuri abandonate pe raza marii majorităţi a UAT-urilor. Noi am impus măsuri de eliminare şi au fost implicate chiar şi sancţiuni. Pentru UAT-uri acestea ajung şi la 25 de mii de lei”, spune comisarul Daniel Iacob de la Garda de Mediu Hunedoara. Acesta spune că doar primăriile Simeria şi Petroşani au spaţii special destinate acestor tipuri de deşeuri, dar acestea nu sunt autorizate. “Măcar ştim că oamenii depun aici resturile şi nu peste tot, pe câmp. Este o barieră, un om de pază care supraveghează totul”, spune primarul Emil Rîsteiu.

Comisarii Gărzii de Mediu spun că reciclarea acestor deşeuri din construcţii este cu atât mai importantă cu cât ar salva resurse naturale care acum sunt exploatate intens. Mai mult, nici nu s-ar ajunge la situaţii paradoxale precum cele de pe malul Mureşului: “Cetăţenii care generează astfel de deşeuri din demolări şi construcţii au obligaţia de a le transporta la un depozit special amenajat sau la un colector autorizat. Ei pot contacta o firmă pentru transportarea acestora în spaţiile autorizate. Nu se întâmplă acest lucru din păcate.  Primăriile – prin poliţia locală şi biroul de mediu – trebuie să monitorizeze zonele cunoscute unde se pot depozita asemenea resturi şi să aplice ei sancţiuni conform normelor. Platformele erau necesare şi pentru că acest tip de deşeuri poate fi utilizat în lucrările de construcţii. În judeţul nostru nu există astfel de depozite, sunt doar câţiva operatori economici autorizaţi în preluarea acestor deşeuri inerte. Ele sunt o resursă şi pot fi folosite pentru evitarea exploatării agregatelor minerale din albia râurilor sau din cariere. Aruncate la întâmplare, sunt periculoase mai ales că nu se abandonează doar deşeuri inerte, cele care nu dăunează mediului prin procesele fizico-chimice generate. Ele sunt amestecate si cu alte tipuri de deşeuri, uneori foarte periculoase”, susţine comisarul.

Deşeurile din construcţii ar trebui depozitate separat, doar că nu există nicăieri în judeţ un spaţiu amenajat pentru asta. Consilierii judeţeni au votat recent proiectul pe baza căruia s-ar putea amenaja primul centru zonal de depozitare și valorificare a deșeurilor din construcții și demolări provenite din localităţile judetului Hunedoara. Conducerea judeţului a identificat şi o locaţie şi anume fostul perimetru al unităţii militare de la Peştiş: „O să vedem cine va face gestionarea pentru că dacă vorbim despre deşeuri din construcţii şi, după procedurile europene, acestea se reciclează şi se reutilizează. Pentru asta, trebuiesc investiţii şi sunt utilaje specializate în treaba asta. Revenim cu detalii imediat ce ştim mai multe despre achiziţii pentru că trebuie să fim în acelaşi rând cu alţii în ce priveşte gestionarea resturilor din construcţii”, spune Mircea Bobora, preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Tot în acelaşi spaţiu, Serviciul județean pentru ocrotirea animalelor fără stăpân va amplasa şi monta un incinerator pentru neutralizarea deșeurilor animaliere.

Laura OANĂ