102 ani de la luptele din Pasul Vâlcan
102 ani s-au scurs de la luptele din Pasul Vâlcan care s-au purtat în perioada 23-29 octombrie 1916. Jandarmii montani, alături de reprezentanții administrației locale din Vulcan și cei ai Asociației Cultul Eroilor au marcat evenimentul la înălțime, în Pasul Vâlcan, acolo unde s-au scris file de istorie.
Reperele istorice arată că prima bătălie de pe Valea Jiului, s-a desfășurat între între 23 – 29 octombrie 1916 și a avut ca rezultat zădărnicirea încercării Armatei 9 germane de forțare a Munților Carpați prin trecătorile Surduc și Vâlcan, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane. Bătălia de pe ValeaJiului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă.
A doua bătălie de pe Valea Jiului s-a desfășurat între între 29 octombrie/11 noiembrie – 2/15 noiembrie 1916 și a avut ca rezultat străpungerea apărării forțelor române și forțarea Munților Carpați de către trupele Puterilor Centrale, prin trecătorile Surduc și Vâlcan, în ea fiind angajate forțele Armatei 1 române și forțele Armatei 9 germane.
Bătălia s-a desfășurat la aproape două săptămâni de la Prima bătălie de pe Valea Jiului, încheiată cu victoria forțelor române. În urma analizei efectuate după această bătălie, comandamentul forțelor germane a ajuns la concluzia că cel mai potrivit loc pentru forțarea Munților Carpați era tot Valea Jiului, având în vedere caracteristicile terenului și deficiențele dispozitivului de luptă al forțelor române, aflate într-un număr mic, dispuse pe un front de peste 30 de km., în detașamente izolate, care nu se puteau susține reciproc.
Spre deosebire de prima bătălie, unde comandamentul german a mizat pe surprindere, de această dată decide ca străpungerea apărării să se facă printr-un atac frontal masiv, urmat de o învăluire strategică realizată de un corp de cavalerie special constituit pentru această misiune. Forțele destinate erau de cinci divizii de infanterie, două divizii de cavalerie și patruzeci și cinci de baterii de artilerie. Forțele române dispuneau doar de o divizie de infanterie – Divizia 1 Infanterire – și șaptesprezece baterii de artilerie, fără cavalerie.
Bătălia a început la 29 octombrie/11 noiembrie și a durat cinci zile, timp în care forțele române sau retras apărându-se pe aliniamente succesive sub presiunea forțelor germane, mult superioare ca număr, armament și tehnică de luptă. La 2/15 noiembrie 1916 frontul român a fost străpuns, forțele germane ocupând orașul Târgu Jiu.
Pierderea bătăliei a avut un impact strategic major asupra frontului românesc, permițând forțelor germane să debușeze în Câmpia Română, fapt care va duce în mai puțin de două luni la ocuparea întregului teritoriu al Munteniei și Dobrogei.
Proiectul jandarmilor intitulat generic. O ECHIPĂ. UN STEAG. UN IDEAL de a merge pe urmele luptelor din tranșeele Primului Război Mondial, merită să devină un reper de cunoaștere istorică la fața locului, pentru toți cei ce se simt atrași de acest subiect.
Pe o vreme crâncenă, cu lapoviță, ninsoare și vânt puternic, în munte au fost depuse coroane de flori.
Monika BACIU
