Bacalaureatul, de după perdea
„Cosmetizarea” indicatorilor de performanță nu folosește nimănui, niciodată, în nicio împrejurare! Managerii care „ cosmetizează” rezultate au interes pentru poză, pentru vitrina organizației și, de regulă, nu sunt preocupați de evoluții în sistem! Când organizația analizată este educația națională, a nu lua în calcul rezultatele reale, indiferent cât de nesatisfăcătoare sunt ele, echivalează cu a nu avea un diagnostic corect al structurii, ca bază pentru implementarea de corecții utile. Să ne mai mirăm, atunci, că mulțimea de reglementări făcute arbitrar, de către diletanți, duc educația, de zeci de ani, jos, tot mai jos?!
Așadar, să scoatem de după perdeaua de mistificări examenul de bacalaureat, una dintre cele mai importante împrejurări din viața unui om, dacă raportăm evenimentul la individ, una dintre cele mai importante pârghii de a promova politici publice , dacă ne raportăm la impactul major asupra prezentului și viitorului socio-economic ale unei țări.
Rezultatele examenului de bacalaureat, sesiunea de vară 2017, comunicate a fi cele mai bune din anul 2011, după introducerea camerelor de filmat, s-au încheiat cu procentul de 71,4 % promovare, anunțat de către oficialii ministerului. Atâta doar că procentul a fost calculat luând în considerare doar cei 128.503 elevi care s-au prezentat la examen. Despre cei cca 33.000 elevi care nu s-au prezentat la examen, dar care sunt și ei absolvenți de liceu, în anul 2017, ministrul Liviu Pop nu scoate nicio vorbă. Raportând promovații, la cei peste 159.000 elevi care au terminat ciclul liceal în anul 2017, procentul real de promovare a examenului de bacalaureat este de doar 57.7%,! Nemaivorbind de faptul că toată lumea, absolvenți, profesori, părinți și oficiali al Ministerului Educației au fost de acord că gradul de dificultate a subiectelor a fost foarte redus! Așadar, stăm bine sau stăm rău? Și ce avem de făcut?
Mai mult decât atât, de ani buni, politicile publice din România nu acoperă eficient și responsabil zeci de mii de absolvenți de liceu și/sau gimnaziu, de soarta cărora statul nu se mai ocupă, sau se ocupă formal. Numai în acest an, la cei 36.000 de elevi care nu au promovat bacalaureatul, se adaugă 33.000 de elevi care au absolvit liceul în anul 2017 dar nu s-au prezentat la examenul de bacalaureat, precum și 27.000 de elevi care au absolvit cursurile gimnaziale și nu s-au înscris la liceu. Ei se adaugă celor 17,8% tineri care abandonează școala. Aproape 100.000 de tineri… Iar asta se întâmplă an de an!
Iată tabloul real, fără fard, al unui sistem educațional care, atâta vreme cât nu-i educă și nu-i stimulează pe copii și pe părinții lor, în sensul de a fi interesați să deprindăo meserie, socialmente validată în piața muncii, va risipi resursele românilor și le va amputa destinele!
Soluția? Proiectul liberal pe care îl avem în curs de a-l finaliza, pentru a-l depune în toamnă: bacalaureat diferențiat pentru liceele tehnice, facilități acordate copiilor de la țară care vin la oraș să învețe o meserie ( gratuități la cămin și navetă) facilități acordate agenților economici care sprijină instruirea practică a elevilor, promovarea, pe orice cale, a învățământului profesional (ucenicie, dual, școală profesională) , standarde de calitate a învățământului superior, astfel încât licențiații să aibă nivelul intelectual necesar și de instruire atât la intrare, dar, mai ales, la absolvire.
Fără reinstaurarea cultului muncii și a dragostei pentru meserie, a criteriilor oneste și riguroase de selecție, România se va târâi în coada șirului de țări europene!
Eleonora-Carmen HĂRĂU
Senator PNL de Hunedoara
