RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 11 NOIEMBRIE 2024
UN PREOT DIN SUCEAVA A VIRAT CU BISERICA LA MUNTENEGRU
Un preot de la Biserica ”Sfânta Treime” din Suceava o fi fost iubitor de fotbal și transferurile din acest sport. Pentru că numai așa se poate explica de ce a decis să transfere biserica la o autoproclamată mitropolie a Muntenegrului. ”Autoproclamată”, adică un fel de mitropolie ”la negru”, nerecunoscută oficial. Faptul a fost făcut cunoscut de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. În comunicat, Arhiepiscopia subliniază că preotul a fost caterisit, adică exclus din cler, iar prezența credincioșilor la slujbele oficiate de el constituie o „complicitate la o ilegalitate administrativ-bisericească”. Totodată, reprezentanții Arhiepiscopiei solicită enoriașilor care sunt nemulțumiți de situație și care au contribuit financiar la ridicarea bisericii „Sfânta Treime” să le furnizeze copii ale Certificatelor de Ctitor pe care le-au primit. Mulți dintre acești contributori sunt nemulțumiți de ”transfer”. Cum să dai tu o minune de biserică construită pe banii lor la muntenegreni?!
MARȚI, 12 NOIEMBRIE 2024
VIAȚA BATE FILMUL…DE GROAZĂ
Multe văd și aud și magistrații în activitatea lor de zi cu zi. S-a întâmplat la Turda. Marți un tată din oraș a primit sentința judecătoriei din oraș. Bărbatul și-a dus copilul de șase luni cu el în două baruri, l-a pus să guste alcool, după care, pe drumul spre casă, l-a bătut pentru că a bătut. I-a dat palme puternice peste față, copilul a căzut pe jos și a început să sângereze. Ce crunt ghinion pentru bietul băiețel de 6 ani să aibă așa un tată. Magistrații l-au condamnat la un an de închisoare cu suspendare, dar i-au impus și un termen de supraveghere de 2 ani. Dacă recidivează va face pușcărie un an de zile. După tristul eveniment, Protecția Copilului l-a încredințat pe băiețel în grija bunicului.
MIERCURI, 13 NOIEMBRIE 2024
INDIRECT. ISĂRESCU EXPLICĂ DE CE A FOST VOTAT TRUMP
Într-o declarație publică, preluată de media centrală, guvernatorul Băncii Naționale a României, a explicat tendința mondială de creștere a inflației cu un exemplu din Statele Unite ale Americii. Mugur Isărescu a explicat că la începutul anilor ’90, cu ocazia primei sale vizite în America, domnia sa a intrat într-un McDonald’s și a comandat un hamburger, un pahar de Coca-Cola, un pai și o plăcintă. A plătit cu o bancnotă de un dolar și a primit rest 20 de cenți! Incredibil, nu? Ca să cumperi azi un meniu similar la Mac cu un dolar iese complet din discuție. Un hamburger clasic de la McDonald’s costă în prezent 2,19 dolari în SUA, o plăcintă de mere este 1,89 dolari, iar un pahar mic de Coca-Cola se cumpără cu 2,59 dolari. Ce a servit domnul Isărescu acum 30 de ani la McDonald’s în SUA costă azi peste 6 dolari. Creșterea substanțială a costului vieții în SUA a nemulțumit foarte mulți americani, tot mai mulți dintre aceștia căzând victime ale sărăciei. E unul dintre motivele pentru care un număr însemnat dintre votanți au ales Donald Trump la ultimele alegeri, în speranța că septuagenarul grandoman va reuși să facă America mare din nou. Dacă noului-vechi președinte îi va reuși figura va fi primul în istorie care va lovi de nulitate sfatul popular care spune că cel mai mare pericol pentru omenire sunt liderii care promit o lume mai bună scrâșnind din dinți.
JOI, 14 NOIEMBRIE 2024
CU APELE MURDARE
Comisia Europeană a decis să trimită joi România și Bulgaria în fața Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). De ce? Pentru că deși s-a angajat când a fost admisă în UE ca până în 2015 să rezolve problema, nici până acum administrația românească nu a reușit să colecteze și epureze după norme apele uzate urbane. Pentru dependenții de precizie și rigoare, este vorba de ratarea aplicării Directivei 91/271/CEE. Păi, iar ne bat la cap europenii ăștia cu ”prostii”? ”Ce-au cu noi, mă?! Pentru ce să dăm cu var?”, vorba poetului. Ei, da, e bine să ne cheme puțin la răspundere! Pentru că rolul directivei pomenite este de a proteja sănătatea oamenilor şi mediul prin prevederea cerinţei ca apele uzate urbane să fie colectate şi epurate înainte de a fi evacuate în mediu, adică în lacurile și râurile patriei. Oraşele (aglomerările urbane) ar fi trebuit să creeze infrastructura necesară pentru colectarea şi epurarea apelor lor uzate urbane. Apele uzate necolectate sau neepurate, știu și copiii, pot pune în pericol sănătatea umană şi pot polua lacurile, râurile, solul, apele subterane şi costiere. Situația este cu atât mai stânjenitoare cu cât în țara noastră există 150 de mari aglomerări urbane (orașe peste 10.000 de locuitori) care nu îndeplinesc condițiile, pe când la vecinii bulgari sunt doar 10. În plus, în 155 de mari aglomerări, România nu asigură o epurare mai riguroasă înainte de a evacua apele uzate în zone sensibile. România trebuia să se conformeze până în 31 decembrie 2015!! Atât Bulgaria, cât şi România au beneficiat de derogări pentru a se conforma directivei menţionate în temeiul tratatului lor de aderare. UE a decalat termenul limită în 2015, în 2018, în 2020 și în 2022. Amânările nu au ajutat! În 150 de comunități, România continuă și acum să-și deverseze fecalele, urina și reziduuri diverse în apele naturale. Deşi autorităţile naţionale sunt cele care au responsabilitatea principală în ceea ce priveşte respectarea directivei, Bulgaria şi România au beneficiat de o finanţare substanţială din partea UE pentru epurarea apelor uzate urbane prin proiecte din cadrul politicii de coeziune. Deci, de promis că facem am promis, bani am avut și totuși încă autoritățile române nu au reușit să își servească cetățenii la fel de competent precum le cer acum votul. Nu știm ce va decide CJUE, dar nu vi se pare că atâta miserupism administrativ ar merita pedeapsa maximă?
VINERI, 15 NOIEMBRIE 2024
SONDAJ. PSD+AUR=NOUA MAJORITATE?
Plouă cu sondaje electorale. Majoritatea au ca rezultat ierarhii privitoare la preferințele electoratului pentru viitorul ocupant a funcției supreme în stat. Vineri însă INSCOP a dat publicității un sondaj care aduce în atenție atractivitatea partidelor pentru votul la parlamentare. Surprinzător, un procent foarte mare, de peste 67% dintre cei intervievați au declarat că se vor prezenta la vot. Privitor la intențiile de vot, din cele declarate de cei care au spus că vor merge la vot, a reieșit o nouă majoritate. Pentru că, 30.7% dintre alegători ar vota cu PSD, 21.2% cu AUR, 15.4% cu PNL, 12.8% cu USR, 5.3% pentru SOS România. UDMR ar obţine 4.7%, REPER – 3.1%, Partidul Drept – 1%, PER – 0.8%, FD – 1.3% şi Partidul SENS – 1.1%. 0.6% dintre respondenţi spun că ar vota un independent, iar 2% alt partid. Pe trendul actual, dacă datele sunt corecte, singurul aliat cu care PSD ar putea forma o majoritate în parlament este partidul pentru care eroii Revoluției din decembrie 1989 nu ar fi votat niciodată, adică AUR. Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al ESOMAR, la comanda cotidianului Libertatea. Datele au fost culese în perioada 7-12 noiembrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului fiind de 1100 de persoane.
SÂMBĂTĂ, 16 NOIEMBRIE 2024
ROMÂNE, FII SĂNĂTOS! STATUL DĂ BANI PUȚINI SĂ TE VINDECE
Pe când să savurăm și noi pe deplin că avem putere de cumpărare mai mare decât Ungaria și Grecia, poc!, apare o nouă statistică care ne pune un nod în gât. Știați că statul român are cea mai mică cheltuială cu asistența medicală pe cap de locuitor din Uniunea Europeană? Sigur, când auzim de cheltuială mică la stat primul gând ar fi că se face economie. Și chiar se face, dar e criminală! Pentru că economiile publice în acest caz se fac pe spatele românilor bolnavi care suferă și de multe ori mor din cauza sărăciei induse sistemului de sănătate. Potrivit Eurostat, institutul de statistică al Uniunii Europene, România a avut în intervalul de timp 2014 – 2022 cele mai mici cheltuieli cu asistența medicală pe locuitor din Uniunea Europeană. Adică, de exemplu, cheltuielile medii cu asistența medicală pentru un locuitor au fost de 858 de euro în România, în 2022, cea mai mică valoare din Uniune. Românii au fost întrecuți la acest capitol până și de bulgari, țară în care cheltuielile cu asistența medicală pe locuitor s-au ridicat la 990 euro. Polonia, ultima țară de pe ”podiumul” celor mai slabe finanțări pe sănătate, se află deja la un alt nivel în comparație cu România și Bulgaria, în condițiile în care suma la polonezi este de 1.137 euro. Ca toată lumea să înțeleagă ce înseamnă un sistem de sănătate care poate trata eficient bolnavul, Eurostat prezintă și situația în țările UE care pun preț pe sănătatea cetățenilor lor. Cele mai mari cheltuieli medii au fost raportate în Luxemburg (6.590 euro pe locuitor), înaintea Danemarcei (6.110 euro) și a Irlandei (5.998 euro). De 7-8 ori mai mult decât în România. Alocările pentru sănătatea românului sunt foarte mici și în raport cu media europeană la acest indice. În Uniunea Europeană, s-au cheltuit în 2022 în medie 3.685 euro pe locuitor pentru cheltuielile curente cu asistența medicală, o creștere de 38,6% față de 2014, când suma se ridica la 2.658 euro. Deși suntem la coada cozilor în grija statului pentru sănătatea românilor, în statistica prezentată de Eurostat există și o nuanță pozitivă în ce ne privește. România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri (123 %) procentuale din UE a acestei sume în ultimii 10 ani. Vă dați seama de unde venim, dacă încă suntem pe ultimul loc?
DUMINICĂ, 17 NOIEMBRIE 2024
Final de epocă. Un avion Tarom cu o vechime de 18 ani a fost distrus cu buldozerul și dat la fier vechi. În loc să fie tăiat putea fi transformat într-un simulator (de unde TAROM putea face bani frumoși din programe de training) sau să fie expus într-un muzeu al aviației sau măcar reutilizat fuselajul ca un restaurant tematic – o piesă de patrimoniu care să inspire și să atragă… După ce a parcurs milioane de kilometri, transportând mii de pasageri și contribuind la imaginea TAROM, acest avion, care a intrat în flotă în decembrie 2006, merita o soartă diferită, a postat pe Facebook, Marius Popescu, specialist în aviație și Președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești.
Monica Pană