RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 29 APRILIE 2024
Permisul de tip B bun și pentru motociclete mici
De luni, posesorii de permis de conducere de tip B pot conduce și anumite tipuri de motociclete. Sunt însă niște condiții. Dacă au 24 de ani împliniţi, permisul eliberat pentru categoria B a fost obţinut cu cel puţin trei ani înainte şi să facă dovada absolvirii a 10 ore de pregătire practică în cadrul unei unităţi autorizate de pregătire a conducătorilor de autovehicule. Adică, trebuie puțină școală ca șoferii să nu-și piardă echilibrul când trec de pe patru roți pe două. Atenție, însă! Nu pot fi conduse orice motociclete. Permisul de tip B dă acces doar motocicletelor cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW și cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1. Adică, amatorii de motociclete ”bestii” de 1000 cmc și 200 de cai putere au în continuare nevoie de permis de conducere dedicat pentru astfel de vehicule.
MARȚI, 30 APRILIE 2024
Țara locuințelor goale
Dacă aveți nevoie de o locuință, sunteți tineri și dornici de aventură, Japonia este pentru dumneavoastră. Numărul locuinţelor vacante din Japonia a atins în 2023 o nouă cifră record de 9 milioane, cu 510.000 mai multe comparativ cu sondajul precedent din 2018, pe fondul creşterii deceselor în rândul proprietarilor vârstnici singuri, conform datelor guvernamentale publicate marţi. Creşterea numărului de locuinţe rămase vacante poate fi pusă pe seama cazurilor în care proprietăţile sunt abandonate în urma decesului locuitorilor vârstnici singuri sau a mutării lor în centre de îngrijire, în timp ce persoanele care moştenesc proprietăţile aleg să locuiască în zone mai convenabile. Din cele 9 milioane de locuinţe neocupate, majoritatea, respectiv 4,43 milioane, sunt disponibile pentru închiriere, cele care sunt de vânzare fiind în număr de 330.000, în timp ce numărul locuinţelor secundare goale, cum ar fi casele de vacanţă, se ridică la 380.000, potrivit datelor. Firește, multe din casele neocupate, se află în zonele rurale și, la o primă vedere (vezi foto) necesită mici intervenții ca să fie locuite în siguranță.
MIERCURI, 01 MAI 2024
1 Mai, mai pe lângă casă
Nici relaxarea din sărbătoarea muncii nu mai e ce a fost odată. Nici tu defilare, nici valuri de mici și bere pe la petreceri câmpenești cu români îmbrăcați în haine de sărbătoare. Conform unui sondaj realizat de INSCOP, peste 65% dintre români petrec ziua de 1 Mai acasă, cu familia. Aceștia sunt în general persoane trecute de 60 de ani, sau mai tinere dar cu venituri mici, și în general toate au cont de Facebook. Doar 12,5% dintre conaționali merg în excursii, în timp ce la mare ajung într-o minoritate de doar 3,4%. În general, acestea sunt persoane care au venituri mari și locuiesc preponderent în unul din județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu. Ce e interesant este că 13, 5 la sută dintre români declară că nici măcar nu sărbătoresc ziua de 1 Mai.
JOI, 02 MAI 2024
Merită apărarea Ucrainei un război total?
Dacă e adevărat că Istoria ne învață câte ceva, atunci este evident că dacă politicii expansioniste a lui Hitler i s-ar fi opus de la început forța militară a aliaților nu s-ar fi ajuns la nenorocirile celui De-al Doilea Război Mondial. Din această perspectivă istorică, poziția președintelui Macron referitoare la războiul din Ucraina are în ea puțină înțelepciune dată de lecțiile istoriei. Președintele francez Emmanuel Macron (foto) a declarat joi că Rusia trebuie împiedicată să câștige războiul din Ucraina, indicând că în cazul unui succes nu există garanții că țările vecine, inclusiv România și Republica Moldova, nu vor fi în pericol într-un scenariu în care Moscova și-ar atinge obiectivele strategice. Corect! Mai mult chiar, președintele Franței, a pus chestiunea în termeni pragmatici punctând că ar fi nevoie de trupe NATO la sol în Ucraina în condițiile limită în care rușii vor sparge frontul și bineînțeles, Kiev-ul va cere asta. Fără nici un dubiu, dacă ar interveni, NATO are forța necesară să elibereze toată Ucraina de ruși. Numai că, spre deosebire de anii 1930, există astăzi un clenci. Se numește arsenal nuclear. Prima întrebare vine de la sine. Va declanșa Putin genocidul nuclear, dacă NATO intervine și eliberează Ucraina oprindu-se totuși la granița cu Rusia? Calculul probabilităților arată că, de frustrare, orbit de furie și orgoliu rănit, Putin ar putea ordona folosirea armelor nucleare declanșând Armaghedonul. A doua întrebare e mai grea. S-ar supune sistemul rus nebuniei liderului său? Ce șanse sunt ca înfrângerea din Ucraina și izolarea de Occident să mobilizeze oligarhia rusă să-l debarce pe Putin ca să reseteze jocul la situația profitabilă de dinainte de februarie 2022. Viziunea lui Macron este corectă. Riscurile însă sunt mari față de situația similară de acum 90 de ani din Germania nazistă. Pe de altă parte, dacă Putin învinge acum în Ucraina, tot la o confruntare mondială se va ajunge mai devreme sau mai târziu. Istoria ne învață. În 2014 Crimeea, în 2024 Dombasul, peste 4-5 ani Moldova, România, Finlanda, Lituania, Letonia, sau Polonia sunt logic următoarele victime. La fel ca și Hitler, Putin este un cotropitor în serie. Gândul că poate nu va fi chiar așa rău, e amăgitor, la fel ca și speranța că la vârsta sa Putin nu mai are timp biologic să răstoarne lumea. Are! Putin trebuia oprit ferm, încă din 2014. Dar încă nu e prea târziu. O acțiune fermă a NATO cu orice risc, de tipul ”care pe care” pentru eliberarea Ucrainei e singura soluție de pace trainică în actualul context internațional. Altfel, infecția putinistă va molipsi întreaga lume. În prezent, Ucraina suferă, iar Putin se ține de aroganțe. Modul în care Kremlinul râde în nas Occidentului la Moscova este umilitor pentru NATO. Lumea are în reflex să țină cu cel mai tare. Și până acum nu NATO pare să fie acesta!
VINERI, 03 MAI 2024
Ierusalim. Războiul a redus numărul de pelerini de la zeci de mii la câteva sute
Vinerea Mare a fost marcată de restricții israeliene la Ierusalim. Comunitățile ortodoxe au trebuit să se rezume la ceremonii foarte modeste față de anii trecuți. La tradiţionalul Drum al Crucii din Vinerea Mare au participat doar câteva sute de greci, etiopieni şi slavi, departe de zecile de mii de pelerini care făceau de obicei această călătorie pentru a asista la miracolul anual al Focului Sfânt, care anunţă Învierea lui Hristos în Sâmbăta Mare. În acest an, războiul şi recenta escaladare cu Iranul i-au descurajat pe cei mai mulţi dintre pelerini. În fiecare an, lumina era transferată de la Biserica Sfântului Mormânt la bisericile din regiune într-o atmosferă festivă. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Bisericii Creştin-Ortodoxe din Ierusalimul de Est spune că transferul de lumină din biserică va avea loc și anul acesta dar fără festivism. „În acest an, Ierusalimul este un oraş trist din cauza absenţei oamenilor săi, a pelerinilor şi a vizitatorilor”, a adăugat el. În semn de solidaritate cu Gaza, bisericile limitează festivităţile din acest an, concentrându-se asupra ceremoniilor religioase, fără paradă a cercetaşilor, fără muzică.
SÂMBĂTĂ, 04 MAI 2024
Oaia, campioană la export în România
Oaia a fost dintotdeauna ca un fel de animal sacru pentru țăranul român. De la sursă de venit, la înger păzitor, oaia nu poate fi ruptă de esența vieții românilor de la țară. De ce credeți că autorul anonim al Mioriței a făcut dintr-o mioară avertizorul de integritate corporală pentru ciobănelul moldovean? Potrivit datelor Eurostat, în anul 2019 România era a patra țară din Europa și a treia din Uniunea Europeană la populația de ovine. În 2022, în România erau 10,4 milioane de ovine, în timp ce în Uniunea Europeană erau în același an 59,5 milioane de capete de ovine. Asta înseamnă că 17% dintre toate oile Uniunii Europene se află în România. Potrivit datelor existente, la fiecare doi români îi revine o oaie, statistică care plasează țara noastră pe locul doi în UE la numărul de ovine raportat la populație, România fiind întrecută doar de Islanda, Grecia și Irlanda, unde fiecărui cetățean îi revine o oaie. Deși percepția generală este diferită, în realitate ciobănitul în România a rămas și acum o marcă națională. Totuși ceva e schimbat față de perioada de dinainte de 1989. Direcția de exploatare a ovinelor pentru producţia de lână, considerată prioritară până în anul 1991, s-a schimbat radical spre producţia de carne şi/sau lapte, tendinţă care este de aşteptat să se accentueze spre producţia de carne şi în anii următori. Datele sunt elocvente! Valoarea exporturilor de ovine și caprine vii a crescut semnificativ în ultimii 30 de ani, de 15 ori în 2022 față de 1990. În afară de perioada Sărbătorilor Pascale, consumul de carne de oaie a rămas redus în România. În 2021, un român consuma, în medie, doar 2,7 kg de carne de oaie sau capră pe an. Ceea ce este foarte puțin. Spre comparație, în Grecia consumul anual de carne de oaie pe locuitor este de 30 de kg. De zece ori mai mare!
DUMINICĂ, 05 MAI 2024
Paștele Ortodox. Sărbători fericite!
