RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură

LUNI, 4 MARTIE 2024

Simona Halep revine în tenis

Știrea a picat ca un trăsnet. Simona Halep a fost iertată de TAS și a primit doar 9 luni suspendare, în loc de 4 ani! Poate juca imediat în competiții oficiale. Vestea că Simona Halep (32 de ani) a fost iertată la TAS de cea mai mare parte a pedepsei de patru ani, primite acum un an și jumătate, a luat prin surprindere pe foarte multă lume. Imediat au început comentariile în presa sportivă. Mai ales că, fosta campioană olimpică şi mondială de gimnastică Andreea Răducan, care a trecut printr-un caz de dopaj la JO 2000 după ce a fost tratată cu Nurofen de medicul lotului naţional de gimnastică al României, nu a avut atâta noroc pierzându-și titlurile olimpice. Comentatorii sportivi spun că ce a surprins la Halep este că scăderea suspendării de la 4 ani la 9 luni este imensă, iar în al doilea rând pentru că verdictul a venit mult mai repede decât era preconizat. Interesantă în context a fost declarația avocatului Simonei Halep care aruncă o lumină negativă asupra primei instanțe care a judecat cazul Halep. Acesta a spus ”ITIA (n.r. Agenţia Internaţională pentru Integritate în Tenis care a judecat-o prima dată pe Simona Halep) este o organizație relativ nouă (n.r. apărută în ianuarie 2022). Ar trebui să fie mai interesată să prindă trișori adevărați decât oamenii care greșesc”. La rândul său în comunicatul instanței care a absolvit-o pe Simona Halep de vină se spune că ”arbitrii CAS (n.r. TAS) au constatat că doamna Halep a avut un anumit nivel de vină sau neglijență în încălcarea regulilor, deoarece nu a avut suficientă grijă atunci când a folosit suplimentul Keto MCT, dar au concluzionat că nu a avut nicio vină sau neglijență semnificativă”. Prin urmare, campioana noastră la tenis își poate continua cariera sportivă chiar din momentul anunțului. Cum a primit această știre sportiva româncă este ușor de intuit. Priviți fotografia făcută imediat după aflarea verdictului.

 

MARȚI, 5 MARTIE 2024

Tu ce făceai când a picat FB?

Dacă acum 10 ani, dintr-un motiv sau altul, pica Facebook-ul, aproape nimeni nu se agita. Acum 10 ani, rețelele de socializare erau văzute ca o ciudățenie inutilă, cam complicată, pe care se jucau tinerii atunci când nu aveau ceva mai bun de făcut. În 10 ani, rețelele de socializare au ocupat atât de mult spațiu în viețile noastre, încât dispariția lor numai și câteva minute îi face pe miliarde de pământeni să simtă frustrare, sau chiar neliniște. În plus, sincopa devine subiect de știre în media de pe tot mapamondul. Această evoluție explică de ce pana de Facebook de marți a devenit subiect de discuție mondial. Imediat după repornirea rețelei, un val de meme-uri despre eveniment a inundat FB-ul. Cel puțin 24 de ore după pană, în aproape orice discuție, una din întrebări a fost invariabil ”Ai văzut că a picat Facebook-ul?” și răspunsul variat funcție de momentul în care a fost surprins fiecare în afara rețelei. Fără doar și poate, lumea online este deja parte din existența noastră de zi cu zi. Cumva depindem de ea cam în aceeași măsură în care simțim nevoia de a ne privi în oglindă.

 

MIERCURI, 6 MARTIE 2024

China exportă teroare politică în Ungaria

Polițiști chinezi vor putea patrula pe străzile din Ungaria în „patrule comune” cu omologii lor ungari, a confirmat ministerul de interne de la Budapesta, după ce informațiile despre un acord în acest sens între Budapesta și Beijing au apărut în presă. Acordul încheiat la jumătatea lunii februarie între ministerul ungar de interne și cel de la Beijing înseamnă că ofițeri de poliție chinezi ar putea apărea pe străzile orașelor ungare, la fel ca în cele din Serbia, o altă țară europeană apropiată de China. Euronews Ungaria transmite că criticii acordului semnat între Budapesta și Beijing se tem că China ar putea folosi polițiștii pe care îi va trimite în Ungaria pentru a spiona și intimida cetățeni ai săi care trăiesc în această țară, investigații ample realizate în ultimii doi ani arătând că Partidul Comunist Chinez folosește astfel de tactici pentru a-i controla pe chinezii din afara țării comuniste. Apariția informațiilor despre polițiștii chinezi care vor putea patrula în misiuni oficiale pe străzile din Ungaria vine la doar câteva zile după ce premierul ungar Viktor Orban a declarat la reuniunea anuală a ambasadorilor țârii sale că hegemonia occidentală a luat sfârșit şi că noua ordine mondială emergentă necesită „evaluare şi analiză constante”. Cu bună știință, premierul Viktor Orban importă la el în țară teroarea comunistă a guvcrnului chinez. China a înființat cel puțin 102 secții de poliție clandestine pe teritoriul a 53 de țări, pentru a monitoriza, hărțui și, în unele cazuri, pentru a repatria cetățenii chinezi care trăiesc în exil, conform unui nou raport al Safeguard Defenders, un ONG care s-a implicat în dezvăluirea efectelor acestui fenomen.

 

JOI, 7 MARTIE 2024

CONGRES PPE. Cancelarul austriac ne întoarce spatele la noi acasă

Congresul Partidului Popular European desfășurat la Romexo-București, dincolo de efortul evident de a răsfăța invitații străini printr-o organizare de top, dincolo de discursurile despre unitate, pericolele majore ale actualelor vremuri și nevoia de revigorare a liberalismului, a avut pentru România două momente cheie. Unul a fost întâlnirea dintre președintele Iohannis cu cancelarul austriac Nehammer chiar acasă la președintele României, cazat la Palatul Cotroceni. E o naivitate să crezi că invitația la ”palat” de către șeful statului român l-ar fi putut convinge pe cancelarul austriac în chestiunea Schengen. Totuși, dl Iohannis a încercat! Cu prețul unei noi umilințe, austriacul având grijă ca ”Nein-NU”-ul său să fie auzit de toți, până la Viena. Bineînțeles, și Congresul PPE de la București, ca orice congres de partid, a avut și caracterul unei burse a transferurilor pe funcții în instituțiilor europene după alegeri. E posibil ca tot efortul și cheltuiala statului român pentru organizarea la București a acestui Congres, să fi fost catalizate de interesul major al președintelui Iohannis de a obține o nouă funcție, de data asta la nivel european. De altfel, și discursul președintelui român la congres a fost croit aproape exclusiv pentru urechile celor care ar trebui să-l numească într-o funcție nouă pe la Bruxelles. Dincolo de această valență pe interes privat vizând înhățarea unei noi dregătorii, Congresul PPE de la București și-a împlinit scopul principal prin faptul că  Ursula von der Leyen, actuala şefă a Comisiei Europene, a fost votată de popularii europeni pentru un nou mandat la conducerea Comisiei Europene. Desigur, un eveniment politic de o asemenea anvergură la București, nu putea scăpa interesului electoral al AUR. ”Lăscăricii” lui Simion au rămas cumva cu o revoluție în urmă din moment ce în fața Romexo nu au putut mai mult decât să plagieze răcnind o lozincă la mare vogă în anii 90, ”Ursula, nu uita, România nu-i a ta!”. Pe vremuri, în loc de ”Ursula”, înaintașii AUR puneau ”Mihai”.

 

VINERI, 8 MARTIE 2024

Roșia Montană. O Decizie judecătorească care schimbă jocul

Afacerea Roșia Montană poate fi derutantă. Se știe, lozinca ”nu ne vindem țara” este marca înregistrată pe partidelor suveraniste, continuatoare ale propagandei tip PCR, adică a politicienilor care exploatează parșiv sentimentul național-patriotic al românilor incapabili să poată vedea dincolo de irelevanța vorbelor. În cazul Roșia Montană a fost vice-versa. Cei care au mers pe ideea de a nu vinde din țară au fost ”ceilalți”, adică politicienii nepricepuți și aproape isterici care promovează România ca parte în UE și NATO. În acest caz, bucata din țară care urma să fie ”vândută” cuprindea, la pachet, vestigii antice ale existenței noastre, un colț de rai croit de natură și o estimare de 300 de tone aur și 1600 tone argint. Povestea exploatării miniere de la Roșia Montană este lungă, controversată și încâlcită. Mai ales controversată. Potrivit Wikipedia, în esență,  numele de Roșia Montană a devenit arhi-cunoscut după ce o companie româno-canadiană, Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) a obținut licența de concesiune pentru exploatare nr. 47/1999, pentru exploatarea minereurilor de aur și argint din perimetrul Roșia Montană. Proiectul minier de la Roșia Montană era prevăzut a se desfășura pe parcursul a 17 ani, pe o suprafață de 12 km², timp în care s-a estimat că vor fi extrase aproximativ 300 tone de aur și 1600 tone de argint care pe piață ar valora circa 16 miliarde de dolari. Proiectul consta în deschiderea celei mai mari exploatări aurifere la suprafață, prin cianurare, din Europa și ar fi cuprins patru cariere deschise, o uzină de prelucrare cu cianuri a aurului și argintului, precum și un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de 367 hectare. Afacerea firmei canadiene a rupt România în două. O parte dintre români ar fi dorit să beneficieze economic de joburile pe care firma canadiană le-ar fi creat. O altă parte, a pledat permanent pentru salvarea vestigiilor arheologice și a naturii, care ar fi fost iremediabil distruse de exploatarea minieră, și să ne fie lăsat aurul în pace. Pentru această a doua variantă, echivalentă cu păstrarea aurului și argintului în țară, a marșat tranșant guvernul Cioloș. Pe 4 ianuarie 2017, în ultima zi a guvernului Dacian Cioloș, România a depus dosarul Roșia Montană la UNESCO. Dosarul a fost pregătit de fosta ministră a Culturii, Corina Șuteu. Guvernul PSD condus de Mihai Tudose, care i-a urmat lui Cioloș, a dorit retragerea dosarului. Miza era enormă. Odată intrată în patrimoniul universal UNESCO, Roșia Montană devenea pentru compania canadiană un fel de ”pe aici nu se trece”. Și într-adevăr, în vara lui 2021, Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul UNESCO. Mai exact, Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a admis candidatura sitului Roşia Montană pentru a fi adăugat pe lista siturilor protejate de instituție. Decizia a fost luată fără obiecții și fără amendamente. Peisajul cultural minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. În același timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului, cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție. În replică, compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic. Compania canadiană s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington cerând despăgubiri de circa 6,7 miliarde de dolari. Verdictul era așteptat vineri. Practic, inițiativa premierului Cioloș pentru introducerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO a blocat definitiv investiția firmei canadiene al cărui lobby frumos împachetat a bucurat ani de zile tot felul de factori de decizie din România. De aici încolo e vorba de politică pură. Cu câteva luni înainte de data anunțată pentru decizia Curții de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington, s-a început ”frăgezirea” electoratului pentru ”nenorocirea” pe care calculul probabilistic prevestea că este în progres. Un proces pierdut de statul român, plata unei despăgubiri gigant și nevoia de a găsi un vinovat. Pe toate firele de propagandă la-ndemâna sa, premierul Ciolacu a început să cobească despre procesul Roșia Montană, ca despre o moarte anunțată din vina USR-Ciotloș. Dacă premierul Ciolacu a făcut prohodul procesului înainte de verdict ca să câștige bani, sau a fost manipulat de ”prieteni” investitori la bursă ar trebui cercetat. Cert este că din cauza declarațiilor ușor antiromânești ale premierului Ciolacu, din care reieșea că statul român va pierde procesul și e bun de plată, valoarea acțiunilor RMGC s-au dublat în ultimele două luni profitul obținut fiind de milioane de dolari. Știrea că România a câștigat procesul a schimbat complet contextul. A fost încă o ocazie clară de a admira în toată goliciunea ridicolul unor politicieni nepricepuți lăsați în offside. Premierul Ciolacu a suferit o mutație totală la miezul nopții de vineri. Dacă vineri era vesel că România a pierdut procesul, sâmbătă era mândru de victoria statului român împotriva investitorului canadian. Deocamdată toată moștenirea istorică și naturală de la Roșia Montană rămâne la locul ei, împreună cu tonele de aur și argint de acolo. Iar fostul premier Dacian Cioloș marchează electoral fără să miște măcar un deget. E și normal, după ce Marcel Ciolacu și-a dat autogol politic. Nu se știe dacă din prostie, sau din lăcomia de jucător la bursă.

SÂMBĂTĂ, 9 MARTIE 2024

Mediul online și bărbații, aruncă tinerele în diete extreme riscante

La vârstele tinereții, aspectul fizic este esențial pentru aproape oricine. Nevoia de a arăta bine umble sălile de sport cu tineri și face din dietele de slăbit o afacere de nivel mondial. Patul germinal al acestui tip de diete este mediul online. Dacă ai burtă, sau ești grăsuță, sau, dimpotrivă, ai siluetă de scândură, pe NET poți fi judecat sau chiar criticat mai ușor de persoane de sex opus cu care interacționezi aleator. În plus, este de înfruntat valul de postări cu imagini de siluete top-model nefirești de atractive față de care cele mai multe persoane de sex feminin sunt departe în realitate.  Efectul asupra fetelor este devastator. Tot mai multe dintre acestea se aruncă în disperare pe diete extreme în speranța că își vor ameliora aspectul fizic riscându-și astfel sănătatea.  Un sondaj al World Vision România dat publicității în această săptămână de Ziua Internațională a Femeii relevă că 50% dintre adolescente sunt relativ sau deloc mulțumite de corpul lor, peste 66% dintre fete se simt judecate de cei din jur pentru cum se îmbracă,  una din două adolescente (47%) spune că se confruntă cu presiunea de a arăta perfect din cauza rețelelor de socializare, în timp ce 64% dintre respondente s-au simțit judecate de băieți sau bărbați în baza aspectului fizic. Cel mai șocant este că,  din cauza complexelor referitoare la corpurile lor, șase din zece adolescente au încercat diete extreme sau nesănătoase cel puțin o dată în viața lor pentru a pierde sau a crește în greutate. Iar pentru aproape un sfert dintre fete (23.4%) aceste diete periculoase reprezintă o obișnuință. Consumul exclusiv de mâncare de bebeluși sau de alcool, un măr și o conservă de pește pe zi, oțetul de mere sunt doar câteva exemple de diete extreme. O altă consecință a acestui val de presiune referitor la imaginea corpurilor fetelor este izolarea. Mai bine de jumătate dintre ele au refuzat să participe la anumite activități sociale pentru că se simțeau “nesigure de aspectul lor fizic”, au mărturisit peste 52% dintre adolescentele respondente.

 

DUMINICĂ, 10 MARTIE 2024

Fotografia săptămânii

Licitația de Artă Istorică. Propune, printre multe altele, întâlnirea cu adevărate obiecte ce aduc mărturii istorice importante. Una dintre ele este una dintre ultimele imagini cunoscute ale liderului Revoluției române de la 1848-1849, de o rară sugestivitate. Avram Iancu și-a petrecut ultimul deceniu de viață uitat de contemporani și dezamăgit, în ciuda rolului important pe care l-a avut în istoria românilor. Imaginea a fost realizată atunci când acesta avea în jur de 40-41 de ani și ni-l arată sărăcăcios îmbrăcat, neîngrijit, dar adoptând o atitudine demnă, cu mâna prinsă în haină și cu privirea îndreptată direct, fără ezitare, către obiectivul aparatului de fotografiat.

 

 

Monica Pană