Harta zonelor seismice din România
Guvernul României a adoptat recent Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur, un document cuprinzător ce detaliază responsabilitățile instituțiilor statului în cazul producerii unui cutremur major. Acest regulament include informații esențiale referitoare la zonele și riscurile seismice din țară.
Zona seismică Vrancea, situată la adâncimi intermediare între 60 și 170 de kilometri, este identificată ca fiind cea mai periculoasă, afectând două treimi din teritoriul național, inclusiv părți din Republica Moldova și Bulgaria. De asemenea, se menționează existența a 13 surse seismice crustale (superficiale) suplimentare, cu potențialul de a genera cutremure resimțite în România. Aceste surse se găsesc în diverse zone, inclusiv în țările vecine, precum Bulgaria, Serbia și Ungaria. Printre aceste zone se numără Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei, Danubiană, Gorj, zona Făgăraş – Câmpulung Muscel, Crişana – Maramureş, Șabla, Banat, Satu Mare, Porțile de Fier și zona Dobrogei.
„Zonarea hazardului seismic este dată de distribuția valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare (ag), cu un interval mediu de recurență a acțiunii seismice de 225 ani (probabilitate de depăşire de 20% în 50 de ani). Această zonare se bazează pe o analiză de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul cutremurelor vrâncene din secolul XX și un set de 80 de accelerograme înregistrate în 1977, 1986 și 1990”, se spune în Regulament.
Conform rezultatelor analizelor, se observă că hazardul seismic este redus în județele Transilvaniei, precum Hunedoara, Alba, Arad, Cluj, Bistrița și Sălaj. De asemenea, județele Caraș-Severin, Gorj, Mehedinți, Dolj, Bihor, Suceava, Mureș și Harghita sunt printre cele cu un nivel redus de expunere la riscuri seismice. Aceste informații sunt esențiale pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de gestionare a situațiilor de urgență și protejarea populației în cazul producerii unui cutremur major.
Monika BACIU