Costești 2023. Țurcana românească depășește așteptările crescătorilor
„Am demonstrat că ţurcana poate să ajungă la exemplare de 128 kg şi peste 130 de kg la adulţi, iar mieii de anul acesta m-au surprins chiar şi pe mine. Cel mai greu l-am avut la 87 de kg!”, spune preşedintele Asociaţiei Dacia, Dumitru Andreşoi, fermier considerat în prezent cel mai mare crescător de ovine din ţară.
Cea de-a 18-a ediţie a evenimentului “Ţurcana – Regina munţilor” a adus la Costeşti, duminică, puhoi de lume la expoziţia de ovine, cea de utilaje şi la târg. Pe lângă zecile de tarabe cu tot felul de produse, mâncare şi plăcinte, organizatorii au pus la bătaie mii de porţii de tocană de oaie gătită la ceaun şi două mii de perechi de virşli, plus un spectacol folcloric. Mulţi crescători de oi, fermieri sau pur şi simplu oameni interesaţi de acest sector au făcut ca numărul vizitatorilor, estimat la circa 30 de mii de persoane, să se transforme într-un record de participare. Lor li s-au alăturat autorităţi locale, judeţene, parlamentari, reprezentanţi ai mai multor instituţii hunedorene, dar şi din Ministerul Agriculturii. Este motivul pentru care organizatorii au trecut pe la fiecare ţarc în parte cu oficialii pentru a le vorbi despre această rasă autohtonă de oi, dar şi pentru a demonstra cât de bine au evoluat lucrurile pentru exemplarele crescute de membrii Asociaţiei Dacia. Cele mai frumoase exemplare din ţarcuri au fost cântărite chiar în faţa oaspeţilor. Mai toate exemplarele au depăşit 100 de kilograme: „Vedeţi cifra pe ecranul cântarului şi uitaţi-vă la dinţii berbecului. Are doi în faţă, are un an!”, arată Dumitru Andreşoi.
Organizatoarea evenimentului, Asociaţia Dacia, a devenit cea mai mare entitate de acest fel din ţară cu peste 6 mii de membri, mai mulţi decât în anul 2022, când erau 4.300 de membri: „Participarea în acest an ne-a depăşit aşteptările şi asta ne bucură. Înseamnă că, ceea ce facem noi, este pe placul lor. Oamenii vin să vadă animalele în boxe, să deguste produse tradiţionale care se obţin de la aceste animale, să se distreze. Le mulţumim pentru că tot ce facem, facem pentru ei – noi nu facem nimic aici pentru profit economic, nu vindem nimic, totul este oferit gratis. Asociaţia efectuează activităţi de control oficial al performanţelor şi registrul genealogic, iar noi avem contracte de prestări servicii cu membri”, explică preşedintele Asociaţiei Dacia, Dumitru Andreşoi.
“Sunt animale frumoase, destul de mari pentru vârsta pe care o au”, constată un fermier care priveşte oiţele din ţarc. Şi-ar dori să cumpere aşa că aşteaptă să prindă momentul potrivit şi să negocieze cu proprietarul. „Este 2.500 lei un exemplar, au un an, îs miori. Îs frumoase pentru că or fost astă vară la munte şi aşa e soiul lor, frumos. Ţurcanele sunt animale rezistente şi la frig, şi la ploaie, şi sunt productive. Am 64 de ani, dar din copilărie mă ocup de asta. Nu am stat cu ziua la oi, am stat cu viaţa. Cu ele mi-am crescut copiii, cu ele ne-am făcut ce ne trebuie, cu ele ne-am obişnuit şi cu ele om trăi cât Domnul ne-o îngădui zilele”, povesteşte Marin Golăşie, oier din Lunca Cernii de Jos.
Alt crescător are 500 de oi şi tocmai le-a coborât din munte: „Ţurcanele sunt cele mai rezistente, se adaptează la orice formă de relief – la munte sau la şes. Vara noi le ţinem sus, pe la cota 2.000, pe Muntele Mare, unde vărăm. Se merită să le ţinem, că, de nu s-ar merita, nu ne-am ocupa de ele.” Matei Trif are cam 50 de oiţe, ţurcane, din soiul brează de Petroşani: „Îmi plac ca aspect şi astea mi-or căzut mie la suflet – din toate oile astea, din rasele astea de ţurcane, mie breaza îmi place. Merită să o creşti, că îţi dă o satisfacţie personală să pot scoate exemplare frumoase şi, în ultima vreme, se şi vând destul de bine.” De la Târsa şi-a adus câteva oiţe în expoziţie un tânăr de numai 17 ani, Ioan Andrei Jurj: „Acuma am plecat cu ele, să îmi fac viitorul. Am, de toate, zece. Eu m-am născut cu oi, prima data am avut bucălăi de Luncani şi acum am început pe breze. În ziua de azi, chiar se merită să le ţii!”
Pledoarie pentru ţurcane face şi omul de afaceri Dumitru Andreşoi: „Eu cu ţurcana m-am născut! Sunt băştinaş de aici, din Costeşti, şi am vrut să demonstrez că ceea ce ne-au lăsat străbunii noştri putem să ducem mai departe şi să transformăm creşterea oilor într-un motiv de mândrie.” Dumitru Andreşoi deţine, în prezent, peste 20 de mii de exemplare de oi mamă, are afaceri şi în domeniul agricol, iar presa de specialitate a anunţat recent că se pregăteşte să îşi achiziţioneze un vapor care are capacitatea de a transporta circa 30 de mii de animale. Ca preşedinte al Asociaţiei Dacia, Andreşoi spune că şi-a dorit ca oficialităţile care se ocupă de agricultură, să vadă cu ochii lor evoluţia acestor animale: „Nici dânşii nu credeau că ţurcana – pentru că noi doar rasa asta românească o avem-, poate să ajungă la exemplare de 128 şi peste 130 de kg adulţii iar mieii de anul acesta m-au surprins chiar şi pe mine. Cel mai greu l-am avut la 87 de kg. Vorbim aici de animale furajate intensiv, ca să fim corecţi trebuie să spunem că nu sunt animale de pe păşune. Eu cred că rasa ţurcană are un potenţial fantastic, ceea ce am reuşit deja să demonstrăm. Cred că viitorul este pe mâini bune.”
Oficialităţile care au vizionat ţarcurile şi au admirat exemplarele au remarcat evoluţia exemplarelor: „Chiar discutam cu câţiva fermieri – să pleci de la 35-40 de kg o oaie şi să ajungi cu ea la 100 de kg sau 126 un berbec, se văd roadele ameliorărilor şi programelor guvernamentale de susţinere a geneticii. România are un potenţial uriaş, doar trebuie să îl punem în valoare. (…) Acesta este un sector în care se investeşte mult, de multe ori fermierii vin cu bani de la ei şi susţin această activitate, dar rezultatele sunt pe măsură. Cred, în continuare, că genetica este domeniul în care trebuie să investim mult, să nu mai vindem în afară animale vii”, a declarat, la Costeşti, Adrian Chesnoiu, preşedintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor. Acesta spune că unul din sectoarele cu potenţial este cel de creştere al ovinelor. România exportă foarte multe oi, lucru care contribuie semnificativ la echilibrarea balanţei comerciale a României.
„Mă bucur că am văzut aici rezultate efective, că s-a îmbunătăţit genetica. Spunea un crescător de animale că, aşa cum e oaia, e şi vaca – se mulge şi se hrăneşte pe gură, adică, dacă îi dai să mănânce, dacă este bine hrănită, cu un reţetar bine stabilit, atunci categoric vezi performanţă şi rezultate”, confirmă Adrian Pintea, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Abordat de fermieri cu diverse probleme, oficialul a declarat: „Întotdeauna este loc de mai bine, vrem să venim în sprijinul fermierilor şi vor urma şi alte măsuri până la finele anului. Lucrul cel mai important şi de care mulţi m-au întrebat este că, din 16 octombrie, începe plata avansului. Lucrul bun este că Guvernul României a pus la dispoziţia Ministerului Agriculturii peste un miliard de euro, bani pentru acordarea sprijinului financiar.”
De cealaltă parte, crescătorii de animale şi fermierii şi-ar dori mai mult sprijin din partea Guvernului, lucru confirmat şi de preşedintele Asociaţia Dacia: „Aici nu le-am cerut nimic autorităţilor – le-am spus de la început că vrem să avem o zi de sărbătoare, dar problemele sunt foarte multe şi nu avem cum să le rezolvăm aici. Împreună cu colegii mei din ţară, am făcut şi vom face demersuri pentru a veni în sprijinul fermierilor din România, nu doar pentru cei din sectorul de creştere al ovinelor. Eu, de exemplu, activez şi în sectorul de cultură mare, pe agricol. Toţi avem probleme şi colegii care au vaci, porci, păsări, şi de asta noi, împreună cu decidenţii guvernamentali, dar şi politici, trebuie să fim capabili să scoatem nişte acte normative care să vină în favoarea crescătorului de ovine. Este de înţeles că, dacă nouă ne merge bine, şi noi plătim taxe statului şi lucrurile funcţionează normal. Sper să nu fiu naiv, ci optimist. Vrem ca agricultura României să fie un sprijin real pentru populaţia ţării.”
Laura OANA
GALERIE FOTO
