Valoarea pieţei globale de haine second-hand a fost anul trecut de 177 de miliarde de dolari

Valoarea pieţei de haine second-hand a fost anul trecut de 177 de miliarde de dolari şi se aşteaptă ca în 2027 să depăşească 350 de miliarde de dolari, arată un raport realizat de ThredUp. Într-un sondaj global din 2021, generaţiile Z şi Millenials au fost cele mai dispuse să cumpere îmbrăcăminte second-hand, considerând-o o modalitate mai ieftină şi mai prietenoasă cu mediul de a achiziţiona haine, ambele subiecte fiind deosebit de relevante pentru ei.

„Piaţa globală a îmbrăcămintei second-hand se va dubla până în 2027, consumatorii fiind din ce în ce mai interesaţi să achiziţioneze astfel de produse, în detrimentul celor noi”, arată cel mai nou raport realizat de ThredUp.

Conform acestui raport, anul trecut valoarea pieţei de haine second-hand a fost de 177 de miliarde de dolari şi se aşteaptă ca în 2027 să depăşească 350 de miliarde de dolari.

O treime din comercianţii chestionaţi în cadrul acestui studiu au declarat că intenţionează să reducă producţia de haine noi dacă revânzarea celor existente va continua să aibă succes, oamenii fiind mai interesaţi să prelungească viaţa hainelor decât să cumpere produse noi.
„Raportul subliniază faptul că piaţa de haine second-hand nu mai este un segment de nişă al industriei modei, ci mai degrabă o tendinţă predominantă care se aşteaptă să continue să crească în următorii ani. Dacă în trecut principalul scop era de a avea haine de calitate mai accesibile ca preţ, în prezent, acest tip de shopping este preceput ca o soluţie sustenabilă, în special în rândul tinerilor. Aceştia îşi doresc să reducă supraconsumul, ştiind că pentru fabricarea de materiale textile se consumă extrem de multă apă, iar procesul este foarte poluant pentru mediul înconjurător”, declară Rodica Bulăceanu, reprezentant al Organizaţiei Humana People to People.

Conform unui sondaj efectuat de Statistica Research Department, citat de Humana People to People, anul trecut, 56% dintre români au achiziţionat haine din magazine second-hand.

„56% din cei chestionaţi în cadrul studiului au declarat că au cumpărat haine din magazine second hand. 62% dintre aceştia au motivat gestul prin faptul că au dorit să facă economie, 13% preferă hainele vintage, 10% că apreciază că găsesc haine unicat, iar 6% sunt motivaţi de efectele sustenabile pe care le are acest tip de achiziţie. Anul trecut, doar prin intermediul Humana, peste 3 milioane de haine şi accesorii second-hand au primit o nouă viaţă, fiind achiziţionate de consumatori din reţeaua Humana şi salvate de la a ajunge deşeuri. Cele mai căutate au fost rochiile şi tunicile, iar pe locurile următoare produsele din denim, fie că vorbim de pantaloni, fuste, rochii sau jachete. De asemenea, am observat o creştere a solicitărilor pentru jahetele de tip crop, din piele sau imitaţie din piele. Hainele purtate în prealabil şi colectate din întreaga lume trec printr-un amplu proces de sortare profesională în centre specializate, au fost supuse unor procese de dezinfecţie şi dezinsecţie, iar produsele care au îndeplinit toate criteriile de calitate au fost reintrodu-se în circuitul comercial, primind astfel o nouă viaţă. În acest fel ne asigurăm că le oferim oamenilor ocazia de a cumpăra haine şi accesorii în stiluri cât mai diverse, la preţuri accesibile şi contribuim la reducerea supraconsumului de haine noi şi la reducerea amprentei de carbon pe care o are asupra Planetei întreg lanţul de producţie a noilor materiale textile”, adaugă Rodica Bulăceanu, reprezentant al Organizaţiei Humana People to People.

În România, cererea pentru haine şi accesorii second-hand este, în prezent, mai ridicată ca niciodată. Conform statisticilor Humana People to People, la finalul anului se vor depăşi 6 milioane de unităţi achiziţionate în ţara noastră, prin Humana, pe parcursul lui 2023.

„Ne aflăm la sfârşitul verii şi, până în acest moment, peste 3,8 milioane de haine şi accesorii second-hand au fost achiziţionate doar în reţeaua Humana. Estimăm ca la sfârşitul anului să atingem o cifră record, de peste 6 milioane de unităţi. Este o creştere notabiă a interesului pentru astfel de produse, în special pe fondul conştientizării efectelor negative ale impactului industriei textile asupra mediului. Românii acordă o mai mare atenţie shopping-ului sustenabil”, mai spune Rodica Bulăceanu, reprezentant al Organizaţiei Humana People to People România.

„A cumpăra îmbrăcăminte second-hand este mai mult decât un trend al momentului. Este o reflectare a noilor valori pe care oamenii le au şi o reacţie la provocările globale urgente. Unii dintre ei îşi doresc haine de calitate, unicat, la preţuri accesibile, alţii cumpără din raţiuni de sustenabilitate, preferând să treacă pragul acestor magazine decât să cumpere haine noi, ştiind cât de poluantă este producţia de noi materiale textile”, spune reprezentantul Humana People to People.

Între cauzele care au dus la creşterea cererii pentru haine second-hand sunt: sunt mai accesibile ca preţ; preocuparea pentru sustenabitate; construiesc un stil unic.

Humana People to People, o reţea internaţională de 29 de entităţi, prezente pe întreg globul, contribuie la diminuarea schimbărilor climatice şi la dezvoltarea comunităţilor sărace din Africa şi Asia, prin colectarea, sortarea şi redistribuirea de articole vestimentare second-hand în cele peste 500 de magazine prezente în întreaga lume, inclusiv în România. Veniturile din vânzarea acestor haine sunt donate de Organizaţia Humana People to People pentru susţinerea programelor de dezvoltare în comunităţi dezavantajate din întreaga lume şi a programelor de protejare a mediului înconjurător.

Humana People to People a creat un sistem complex prin care colectează hainele şi accesoriile vestimentare donate de cei care nu le mai folosesc, salvându-le de la a ajunge deşeuri textile, le sortează în propriile centre specializate şi, pe cele conforme, le reintroduce în sistemul comercial, ca haine second-hand, prelungindu-le astfel durata de viaţă.

Prin achiziţionarea articolelor vestimentare second-hand din magazinele Humana, consumatorii au acces la haine de calitate, la preţuri foarte avantajoase, şi contribuie la reducerea supraconsumului de piese vestimentare noi, a căror producţie este extrem de poluantă pentru mediul înconjurător.

Industria textilă este a patra cea mai poluantă industrie din lume şi este responsabilă, conform raportului World Bank din 2019, pentru 10% dintre emisiile de gaze cu efect de seră ale planetei, aşteptându-se ca în 2050 să se ajungă la 26% în cazul în care trendul din prezent va continua. În plus, producţia de noi materiale textile necesită un consum anual de apă enorm, de 93 miliarde de m³, apă potabilă ce ar fi suficientă pentru nevoile domestice a peste 1,7 miliarde de oameni.