În România, aproape că nu există familie fără un caz de cancer

Octav Ginghină este medic primar chirurgie generală la Spitalul Clinic „Sf. Ioan” şi şef de lucrări la UMF “Carol Davila” Bucureşti, având o supraspecializare în chirurgia oncologică şi endocrină în cadrul Spitalui Universitar din Anvers, Belgia.

Doctorul Octav Ginghină, chirurg oncolog, vorbeşte, într-un interviu pentru News.ro, despre boala pe care o numeşte ”cel mai temut duşman al secolului”.

Reporter: Întâlnim astăzi mult mai multe şi mai diverse cazuri de cancer decât acum 40-50 de ani. Cum apar tumorile?

Dr. Octav Ginghină: În urmă cu 40-50 de ani, oamenii de ştiinţă din sfera medicală nici nu-şi imaginau că vom ajunge în secolul XXI fără să fi găsit un tratament definitiv împotriva cancerului. Pe atunci descoperirea unor vaccinuri şi eradicarea multor boli au adus o notă semnificativă de optimism. E adevărat, astăzi ştim multe despre cancer. Avem acces la ultra-tehnologie pentru a urmări live celula în timp ce se divide haotic. Dar încă nu ştim de ce această celulă refuză să moară. Şi din cauza acestei realităţi cancerul este privit ca o boală vicleană şi perfidă. Care-şi face propriile reguli. Şi care se extinde după bunul plac hrănind alte celule, divizându-se pentru ca tumora să crească mai repede şi să invadeză structurile adiacente. Tumorile benigne, de exemplu, pot creşte mari, dar nu invadează alte structuri, nu le încorporează.

Când o tumoră malignă metastazează, înseamnă că ea se află într-un stadiu avansat de creştere şi şi-a început asediul către alte organe. Dar există şi tumori în stadiul 4 care pot fi operate. Eu şi echipa mea facem asta în mod curent, crescând astfel speranţa de viaţă a pacienţilor, oferind-le pacienţilor un plus de speranţă de viaţă pacienţilor. Există însă şi cazuri în stadiul 4 cu metastaze multiple unde nu mai putem interveni şi unde ne concentrăm să oferim soluţii pentru creşterea calităţii vieţii şi mai puţin pe tratamente ineficiente. Le recomand familiilor şi aparţinătorilor bolnavilor de cancer în faze terminale să fie foarte atenţi la vânzătorii de iluzii şi speranţe false.

Reporter: Câţi dintre pacienţii dumneavoastră vin la consult fiind deja în ultimele stadii ale bolii?

Dr. Octav Ginghină: În stadiile incipiente puţine tipuri de cancer dau de veste organismului că s-a instalat. E ca şi inexistent. Nu doare, nu dă niciun simptom. Deci, procentul oamenilor care vin la noi cu cancere în stadii incipiente este destul de mic. Şi pentru că în România nu există programe naţionale de screening prin care putem depista boala în timp util, pacienţii cu cancere în fazele 1 şi 2 sunt printre cei mai norocoşi. Cam aici suntem acum.

Reporter: Pur şi simplu te prezinţi la un control de rutină şi descoperi că ai cancer.

Dr. Octav Ginghină: Exact. De cele mai multe ori, cam aşa stau lucrurile. Există, însă, oameni conştiincioşi care îşi fac investigaţii amănunţite periodic, dar există şi acel mic procent de norocoşi la care cancerul, într-un stadiu absolut incipient, ne oferă o minimă simptomatologie. Este cazul cancerului de col uterin sau de sân. La polul opus, în cazul cancerului de pancreas, pacienţii nu au nici cel mai mic simptom. Iar unul din motivele pentru care mortalitatea este atât de mare este şi acela că nu are aproape nicio manifestare clinică până în faze foarte avansate. În plus, în aceste cazuri, progresele chimioterapiei nu sunt la fel de puternice ca în alte tipuri de cancer.

În lupta cu cancerul, chirurgia este arma principală situată în avangardă. Dar, fără participarea nemijlocită a chimio şi radioterapiei bătălia nu e pe deplin câştigată. Trebuie spus totuşi că nu orice pacient este eligibil pentru chimioterapie. Pe de altă parte, refuzând chimioterapia, laşi loc recidivelor să apară.

Reporter: Cancerul recidivează de fiecare dată?

Dr. Octav Ginghină: Nu.

Reporter: În cât la sută din cazuri recidivează?

Dr. Octav Ginghină: Depinde foarte mult de stadiul cancerului şi de vârsta pacientului. În esenţă, orice cancer poate să recidiveze. Au existat cazuri cu recidive la distanţă de peste 40 de ani de la acelaşi cancer şi asta pentru că celulele canceroase au fost în stadiu latent. Nu este o regulă. Avem rezultate foarte bune, de exemplu la cancerul de col uterin, vezică, de sân, care, depistate în faze iniţiale, aproape că nu recidivează niciodată. Iar în cazurile de cancer tiroidian, papilar şi folicular, rata de recidivă e chiar şi mai mică, aici rezultatele sunt spectaculoase. Există, aşadar, şi o parte optimistă a lucrurilor.

Dulciurile şi băuturile îndulcite ar trebui să aibă pe ambalaj avertismente asemănătoare celor de pe pachetele de ţigări

Reporter: Cancerul face diferenţa între preferinţele culinare ale oamenilor? Sunt afectaţi mai puţin vegetarienii, veganii?

Dr. Octav Ginghină: Nu există studii concludente în acest sens. Nimeni nu e la adăpost atunci când vorbim despre cancer. Oricine poate face cancer, la mijloc este şi un joc al hazardului. El alege organismul după alte considerente. Aşa că, săraci sau bogaţi, religioşi sau atei, agnostici sau bigoţi, în fiecare categorie întâlnim cazuri. Ştim însă că există factori de risc.

Reporter: Care ar fi aceştia?

Dr. Octav Ginghină: Avem, în primul rând regula de trei simplă: fumatul, dieta dezechilibrată şi sedentarismul. Apoi sunt alţi factori, la fel de importanţi, strâns legaţi de apariţia unor cancere specifice: lipsa protecţiei solare, nerespectare unui program strict de somn, alcoolul, infecţiile cu anumite virusuri. Despre somn şi legătura lui cu incidenţa cancerului s-a vorbit destul de puţin în ultimii ani. Nu întâmplător premiul Nobel pentru Medicină a fost acordat în 2017 unor cercetători care au pătruns tainele ritmului circadian. Somnul este unul din principalii factori de susţinere a imunităţii şi implicit de protecţie împotriva cancerului. Dormim din ce în ce mai puţin pentru că ritmul vieţii noastre este altul. Se pare că dezvoltarea galopantă a tuturor palierelor vieţii noastre îşi cere tribut: anxietate, stres, lipsa somnului, lipsa timpului de reflecţie interioară. Marea majoritate a adulţilor activi dorm sub 7-8 ore pe noapte, ceea ce îi lasă într-un deficit de memorie, de imunitate şi, mai ales, îi lasă fără arme în lupta împotriva cancerului. Prinşi în tăvălugul vieţii puţini oameni realizează capcana, Şi un lucru foarte grav este că de-a lungul vieţii, la un moment dat, toţi avem celule canceroase. Doar că imunitatea noastră le învinge. Până într-o zi când o celulă încăpăţânată iese din formaţie şi se răzvrăteşte. Refuză să moară. Atunci, organismul a pierdut prima bătălie şi de-acolo intervenim noi, medicii.

Reporter: Vorbeaţi de dieta nesănătoasă. Cât este de nocivă?

Dr. Octav Ginghină: Aici putem vorbi mult. Alimentele procesate sunt cele mai toxice, semipreparatele, mezelurile, produsele cu o culoare perfectă sau acelea care expiră peste patru ani, de exemplu, toate sunt extrem de nesănătoase. Se mai ştie totodată că, de exemplu, carnea roşie are foarte mulţi factori de creştere şi pacienţilor care au cancer le recomandăm să o evite. La fel şi zahărul.

Reporter: Zahărul este la fel de periculos precum fumatul?

Dr. Octav Ginghină: E greu de spus. Se ştie totuşi că e mai dificil să renunţi la zahăr decât la fumat. S-a şi dovedit că zahărul este inutil organismului, dar nefiind condamnat, e consumat în exces. Cred că dulciurile şi băuturile îndulcite ar trebui să aibă pe ambalaj avertismente asemănătoare celor de pe pachetele de ţigări. Despre fumat se ştie clar că este cancerigen şi responsabil cu apariţia tumorilor. Este un criminal! Dacă alegi să fumezi, rişti să faci cancer pulmonar sau de trahee ori laringe, iar aceste persoane mor prin asfixie lentă. Subliniez că, deşi efectele fumatului sunt greu reversibile, oricând o persoană care renunţă la fumat va avea avantaje. Oricând!

Reporter: Cam cât la sută din fumători se îmbolnăvesc de cancer? Asta dacă există o statistică în acest sens.

Dr. Octav Ginghină: Este foarte greu de dat un procent. Cert este că dacă fumezi, rişti oricând să faci cancer la organele aparatului respirator şi ale aparatului digestiv superior, iar la bărbaţii tineri fumători, de exemplu, fumatul este unul din principalele cauze care generează cancer la vezică. Asta din cauză că factorii carcinogeni intră în sânge, apoi se secretă prin rinichi în afara organismului, iar înainte de asta ei rămân în vezica urinară mai mult timp.

Reporter: Cum i-aţi sfătui pe oameni să se protejeze în faţa bolii, în afară de a mânca sănătos şi de a dormi mai mult?

Dr. Octav Ginghină: Întâi de toate, să ne oprim puţin şi să ne gândim la noi. Că viaţa te ia pe sus şi nu-ţi dă răgaz să cobori în tine. Din când în când, trebuie să te opreşti şi să-ţi tragi sufletul. Să dormi mai mult şi să mănânci mai sănătos. Să faci sport. Nu neapărat într-o sală de sport, cu aparate moderne, ci să alergi afară, în aer liber, să mergi mult pe jos, să te bucuri de natură. E foarte important să fim cât mai activi. S-a şi demonstrat că mişcarea are efect anticancerigen. Dar nu e bine să faci toate schimbările de mâine, că nu vei reuşi. Câţi dintre noi avem cu adevărat grijă de propria sănătate, câţi nu mâncăm pe apucate şi dormim suficient?

Reporter: Care sunt cele mai atacate organe?

Dr. Octav Ginghină: Aici chiar există nişte statistici. La bărbaţi cancerul pulmonar rămâne cel mai frecvent în România, dar şi în lume. Iar la femei cancerul de sân, urmat îndeaproape de cancerul pulmonar. Din fericire, în ceea ce priveşte cancerul de sân s-au făcut progrese medicale foarte mari. Şi, odată cu trecerea la dieta occidentală, avem din ce în ce mai multe cazuri de cancere de colorectale. Din păcate, în România pacienţii vin la medic când multe tipuri de cancer sunt avansate. Şi cu toate acestea, avem soluţii chiar şi pentru ei. Mai grele, mai complexe, dar există. În definitiv, cred că aceasta e menirea noastră. Să găsim soluţii şi să ne luptăm cu cel mai de temut duşman al secolului: o celulă răzvrătită capabilă să deturneze un mecanism conceput să funcţioneze impecabil.

news.ro