Hunedoara depopulată. Cifre îngrijorătoare
Unul dintre cei mai importanți indicatori explicativi ai fenomenului de evoluție demografică este migrația internă, respectiv deplasările între zone (regiuni) din aceeași țară (urban/rural, județe, localități). Migrația exercită o influență considerabilă asupra dezvoltării economice și sociale a zonei, a distribuției populației și resurselor umane, a dezvoltării habitatului uman. Acest tip de migrație este de cele mai multe ori mai puțin costisitor în termeni de resurse și mai ușor de realizat. În județul Hunedoara și-au stabilit reședința în anul 2020 circa 5.862 de persoane, cu 3,25% mai puține decât în anul 2014 (6.059 de persoane). În ceea ce privește numărul de persoane care au plecat din județ, acesta a fost de 7.947, cu 63,7% mai multe decât în anul 2014 (4.855 de persoane).
”În anul 2020, au plecat definitiv din țară 497 de persoane și s-au întors 128 de persoane, ambii indicatori înregistrând tendințe de creștere. Numărul emigranților a crescut cu 71,38%, în timp ce numărul imigranților a crescut cu 80,28%”, arată raportul CJ Hunedoara.
Analiza pe medii arată că, pe ansamblu, regiunea Vest a înregistrat o scădere a stabilirilor în mediu urban de cu -16,1% și o creștere a plecărilor cu 125,5%, în paralel cu o creștere a stabilirilor în mediul rural de 25,7% și o creștere de 75,3% la plecări. În județul Hunedoara, numărul stabilirilor este mai mic decât cel al plecărilor (5.862 de persoane comparativ cu 7.947), pe mediul urban înregistrându-se o scădere de 11,6% (la stabiliri) și o creștere cu 74,3% la plecări. În mediul rural se constată o creștere a stabilirilor cu 14,1% și o creștere cu 29% la plecări.
Soldul migrator este unul negativ, cu tendință de creștere, numărul locuitorilor „pierduți” de județ fiind de 2.085. Analiza comparativă cu situația anului 2014 arată faptul că, la acel moment, județul Hunedoara era atractiv pentru stabilirea de rezidență, numărul celor veniți fiind mai mare decât al celor plecați, cu un plus de 1.204 locuitori.
Monika BACIU
