Guvernul a aprobat investiţa privind dezvoltarea capacităţii de supraveghere, control şi monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat

Ministerul Mediului anunţă că a fost aprobată o hotărâre de Guvern pentru aprobarea investiţiei privind dezvoltarea capacităţii de supraveghere, control şi monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat, finanţată prin PNRR. ”Acest sistem, asemănător celui pentru verificarea valabilităţii rovinietei, va cuprinde şi o reţea de camere video amplasate pe întreg teritoriul naţional şi va fi interconectat cu sistemul de trasabilitate a materialelor lemnoase SUMAL 2.0”, arată ministrul Tanczos Barna.

„Executivul a aprobat, în Şedinţa de Guvern de miercuri, 29 martie 2023, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, hotărârea de guvern pentru aprobarea notei de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii aferente proiectului «Capacitatea sporită de supraveghere, control şi monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat»”, a transmis, joi, Ministerul Mediului.

Conform sursei citate, proiectul aferent Componentei 7 – Transformare Digitală, Digitalizare în domeniul mediului – sprijin financiar nerambursabil, din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), cu o valoare de 46 de milioane de euro, presupune implementarea unor servicii informatice integrate de supraveghere, control, monitorizare a fondului forestier, utilizarea de soluţii digitale pentru păduri şi monitorizarea transportului de masă lemnoasă.

Astfel, Ministerul Mediului propune dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare video, prin intermediul căruia să se genereze alerte în cazul unui transport ilegal de materiale lemnoase şi implementarea unui sistem de monitorizare prin intermediul imaginilor satelitare, care va avea ca scop îmbunătăţirea capacităţii APCRS în gestionarea exploatării vegetaţiei forestiere.

Reprezentanţii Ministerului afirmă că, din analiza compoziţiei spectrale a pixelilor, pot fi derivaţi următorii parametri: indicele de vegetaţie, estimarea stării de sănătate a pădurilor (uscare, defoliere, incendii) şi a habitatelor. Având în vedere frecvenţa comparării imaginilor (o data pe lună), se va analiza tendinţa în ceea ce priveşte impactul schimbărilor climatice. Astfel, instituţia va putea dezvolta măsuri de adaptare a politicilor de mediu pe baza unor informaţii precise.

Suprafaţa vegetaţiei forestiere care va face obiectul monitorizării este de aproximativ 70.000 kilometri pătraţi. Prin monitorizarea video a transporturilor de material lemnos pe toate categoriile de drumuri, se urmăreşte reducerea timpului de reacţie şi intervenţie, optimizând astfel resursele de control existente.

Prin implementarea unei platforme de analiză geospaţială avansată a imaginilor satelitare, dezvoltarea unei aplicaţii mobile de verificare pe teren a alertelor şi a unui portal webGIS, se urmăreşte:

– Automatizarea detectării modificărilor în coronamentul arboretelor din România;

– Achiziţia de imagini satelitare (cu diverse rezoluţii), cu frecvenţă lunară, care vor permite realizarea unei analize comparative în aplicaţia informatică şi generarea de alerte aferente zonelor în care există diferenţe în coronamentul vegetaţiei forestiere;

– Furnizarea unor instrumente avansate de analiză şi procesare a datelor provenite de la senzori optici sau radar, care să deţină funcţii şi algoritmi de analiză de tip Machine learning/Deep learning, în scopul localizării şi caracterizării pierderilor de vegetaţie forestieră; Aceste zone de interes vor fi suprapuse cu amplasamentul Actelor de Punere în Valoare, informaţii pe care sistemul le va extrage în mod automat din SUMAL 2.0;

– Exploatarea imaginilor satelitare pentru a genera date de referinţă şi informaţii esenţiale pentru monitorizarea vegetaţiei forestiere de pe întreg teritoriul ţării, precum şi exploatarea unor imagini provenite din alte surse: scanări cu tehnologie LiDAR, aerofotograme etc.;

– Implementarea unor mecanisme automate de schimb de date cu sisteme şi instituţii externe;

– Generarea automată a unor hărţi cu modificările identificate în arboret, actualizate lunar, pe baza imaginilor satelitare gratuite cu rezoluţie spaţială de minimum 10 m;

– Generarea, la cerere, a unor hărţi cu modificările identificate în arboret, în zonele indicate de beneficiar, pe baza unor imagini satelitare de rezoluţie spaţială foarte înaltă, dar care însumate nu vor depăşi 500 km2/an;

Ministerul Mediului precizează că, în urma aprobării actului normativ, poate iniţia, în cel mai scurt timp, procedurile de achiziţie pentru fiecare dintre subcomponentele sistemului, termenul de implementare fiind sfârşitul anului 2024.

news.ro