TURCIA ȘI UCRAINA: Două tragedii, între natura dezlănțuită și deviația criminală

Cumplita dramă pe care o trăiește poporul turc în aceste zile ne amintește, în cea mai tristă formă cu putință, că prioritatea omenirii în acest timp istoric este supraviețuirea, iar războaiele, de oriunde și de orice fel, sunt, din această perspectivă, inutile jocuri cinice cu viața oamenilor.

Trăim un timp în care nu numai informația, care copleșește de nestrunit viața socială, găsește căi de a sădi, prin fals și manipulare, spaimă și neîncredere, ci și natura, agresată violent de om, răbufnește schimbând viitorul. Într-un asemenea context, care ar trebui să repună omul într-o schemă naturală de solidaritate și gând bun, ca mijloace evidente de apărare a umanității, războaie inutile și mizerabile, precum cel din Ucraina, reprezintă o sfidare, reprezintă palierul abisal al josniciei umane.

În Turcia, pământul cutremurându-se a îngropat mii de oameni, iar alte milioane de oameni asistă, neputincioși, la această nenorocire.

În Ucraina, de aproape un an, sunt bombardate obiective civile, școli, maternități, obiective culturale, au murit și mor în continuare mii de oameni într-un război în care este împlinită voința sadică a Rusiei putiniste de a ucide dezumanizat, doar pentru plăcerea de a ucide. Milioane de oameni asistă neputincioși.

În Turcia, natura dezlănțuită își impune puterea mai presus de cea a omului.

În Ucraina, politicieni nebuni ai Rusiei putiniste își impun puterea prin crimă.

În ambele situații mor oameni nevinovați, dar în războiul din Ucraina oamenii sunt uciși de oameni.

Drama din Turcia ne reamintește și faptul că avem multe de făcut pentru a fi pregătiți să facem față unor astfel de nenorociri, să ne descurcăm în fața unei puteri naturale pe care nu o putem controla. Există lucruri pe care le putem face pentru ca numărul victimelor în astfel de nenorociri să fie mai mic, să putem salva mai multe vieți. Iată unde se pot folosi banii aruncați în războaie anacronice.

Prioritatea timpului în care trăim este supraviețuirea, salvarea noastră ca omenire; războiul, indiferent de dimensiune și spațiu de desfășurare, rămâne, în această perspectivă, o deviație criminală împotriva umanității.

Să purtăm, în aceste zile, un gând pios pentru Turcia și să așezăm, din suflet, o rugăciune pentru oamenii ei.