Chemarea la Ţebea: „No, hai pe drumul lui Avram Iancu!”

„E foarte greu de explicat ce este Avram Iancu pentru moţi. În primul rând, este un exemplu. Apoi este omul din poveste. Noi, toţi cei din această zonă, am crescut cu poveştile bunicilor despre el. Mai toţi înaintaşii noştri au făcut parte din „Oastea lui Iancu”. Ne spuneau bătrânii cum trecea pe la ei, cum stătea două-trei nopţi la o casă, apoi la alta. Noi încercăm să îi ducem mai departe testamentul”, mărturseşte Daniel Stanc, unul dintre moţii care, în urmă cu trei ani, a reînviat tradiţia locurilor.

Evenimentul din acest an este cu atât mai important, cu cât în 2022, se împlinesc 150 de ani de la trecerea în veşnicie a Eroului Naţional Avram Iancu. Acesta va rămâne în istorie pentru faptele sale, testamentul extraordinar şi pentru cea mai scurtă chemare la luptă: „No, gata? No, hai!”

„Drumul Iancului” este un obicei moţesc care a renăscut după ce oamenii care îl poartă în suflet pe „Crăişorul munţilor” au decis să îşi arate preţuirea mergând pe jos de la Vidra de Sus, către Bulzești şi apoi la Țebea. „Dacă în 2020, am fost cinci oameni care am bătut acest drum, un an mai târziu eram o sută, iar în acest an sperăm să ne strângem vreo 200 de români”, spune Daniel Iancu. Alături de „Sat concept”, a venit „Cetatea Neamului” de la Arad şi Asociaţia Neamunit de la Bucureşti.

Participanţii la „Drumul Iancului” se strâng în judeţul Alba, vineri, 9 septembrie, la orele dimineţii, la Biserica „Sfinții Arhangheli” din satul Vidra. Denumită și „Biserica din Ciungi”, aici a fost botezat, în anul 1824, Avram Iancu. „În această vară, am înălţat aici un catarg mare cu tricolor şi urmează să aşezăm şi o troiţă.

Pe întreg traseul de circa 45 de km, am montat tăbliţe care indică vizitatorului că păşeşte pe „Drumul Iancului”. Ne îndreptăm apoi spre satul Inceşti, la casa unde s-a născut Avram Iancu. Aici, părintele va sfinţii steagurile, ne va da binecuvântarea şi va avea loc o slujbă de pomenire a eroilor neamului.

Plecăm spre Dealul Crişului şi seara vom ajunge la Bulzeşti, unde vom înnopta. Sâmbătă dimineaţa, vom participa la slujba de sfinţire a picturii de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” de la Ţebea”, spune Daniel Stanc. La eveniment vor participa înalte feţe bisericeşti şi episcopi din mai multe judeţe, în frunte cu Mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza.

Biserica din Panteonul Moţilor este singura din România care are pictate în interior, pe tavan, brâuri tricolore. Tot în acest lăcaş se află o serie de obiecte de muzeu, printre care se poate vedea clopotul de bronz al vechii biserici, clopot care a vestit moţilor moartea lui Avram Iancu.

„Ne vom întoarce, după slujba de la Ţebea, în Bulzeşti, unde seara pregătim un foc de tabără. Aşteptăm oamenii cu o atmosferă deosebită şi o privelişte minunată a Bulzului, cu cântece frumoase, dragi nouă. Duminică dimineaţa, pornim de aici spre Baia de Criş, unde ne oprim, în jur de ora 11, la casa unde a murit Avram Iancu.

De aici, vom pleca către Ţebea, tot pe jos, în căruţe sau călare. Tragem nădejde că vom fi în jur de 200 de oameni. Preconizăm să ajungem în jurul orei 12,30, să depunem coroane de flori şi să susţinem un mic moment artistic. Vor fi tulnicăresele de la Blăjeni şi de la Bulzeşti, dar şi câteva copile cu har şi drag de muzică populară, care vor interpreta câteva strofe din cântece patriotice”, povesteşte Daniel Stanc.

El spune că oricine se poate alătura acestei iniţiative: „Ideal ar fi să aibă o ie sau cămaşă populară, să simtă aceleaşi lucruri ca noi: dragostea pentru neam şi pentru Avram Iancu.” Şi încă o precizare importantă – în cadrul evenimentului, nu se face politică: „Împreună cu Neamunit România şi alţi camarazi, vom parcurge, umăr la umăr, pe jos, cei 44 de km de la Vidra la Ţebea, pe „Drumul Iancului”. Călcăm pe urmele Crăişorului, pas cu pas, peste munte. Jertfa Voastră ne obligă”, scrie, pe pagina sa de socializare, Aureliu Surulescu.

La cea de-a doua ediţie, în 2021, „Drumul Iancului” a fost străbătut de moţi și tineri din multe alte colțuri ale țării, iar participanţii au fost însoţiţi de apreciatul interpret Nicolae Furdui Iancu. Grupului i s-a alăturat şi jurnalista Camelia Stârcescu: „Anul acesta, e pentru a doua oară când merg pe Drumul Iancului.

Nu cred că a existat vreun motiv pentru care am decis să fac asta, pur și simplu, m-am trezit pășind pe urmele Crăișorului și ale moților mei dragi. Se-ntâmplă tot felul de curmezișuri înainte să pleci într-acolo, apoi se limpezesc cu toatele și știi că nu se poate altfel. Avram Iancu, Horea, Cloșca și Crișan au fost eroii mei preferați din lecțiile de istorie învățate la școală. Recent, am găsit în bibliotecă un album fotografic, cumpărat de la Casa memorială Avram Iancu pe când aveam vreo 20 de ani. Scrisesem acolo așa: „Țara Moților – Ardealul: visul cel dintâi și cel din urmă”. Uneori, sufletul știe mai bine decât noi unde-i e casa, unde-i e locul. Acum, pe Drumul Iancului, fără nici un dubiu! Și-apoi, unicul dor al vieții Crăișorului – acela de a-și vedea națiunea fericită – a rămas încă neîmplinit. De ce n-am nădăjdui să fim noi generația care-l împlinește? Duhul lui Iancu e viu, trebuie doar să vrem să simțim asta. Restul e voia lui Dumnezeu.”

Romfilatelia marchează şi ea împlinirea unui secol și jumătate de la trecerea la cele veșnice a celui mai iubit fiu al Ardealului, „Crăișorul munților”, Avram Iancu. Cu acest prilej, compania a introdus în circulație începând de marți, 6 septembrie, o emisiune comemorativă cu titlul generic „Avram Iancu, 150 de ani de la moarte”.

În comunicat se specifică: „Avram Iancu a fost croit din fibra de esență tare din care au fost plămădite ilustrele personalități ale României. A fost cunoscut ca un personaj care fermeca mulțimile sporind înmiit gândul că el întruchipează marea speranță de eliberare a unui neam ținut de veacuri în umilință și robie. El este cel care a inoculat în sufletul Ardealului conștiința de stăpâni din neamul împărătesc care a strălucit cândva în mândrul regat al Daciei.

Nicăieri amintirea lui Iancu nu este mai vie, mai puternică decât în Munții Apuseni, unde se simte încă o stare de veghe, o credință necondiționată care definesc Vidra ca un Olimp, iar Țebea (locul de veșnică odihnă al Crăișorului) un altar.” Sprijinul documentar și fotografic pentru realizarea acestei emisiuni de mărci poștale a fost oferit de dr. Daniel Iancu, cercetător științific în cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Autorităţile locale şi judeţene s-au pregătit şi ele pentru Serbările Naţionale de la Ţebea, mai ales că duminică sunt aşteptaţi mii de oameni la ceremonialul din Panteonul Moţilor, dar şi la spectacolul folcloric, întrerupt în anii pandemiei. „Am relocat statuia lui Avram Iancu şi am adus-o, de la halta din Ţebea, lângă Panteonul Moţilor. Suntem aproape pe final cu pregătirile şi totul trebuie să fie perfect până sâmbătă dimineaţa, când, la ora 8, se va sfinţi pictura din biserică şi este anunţată prezenţa a mulţi credincioşi şi feţe bisericeşti. Duminică, aşteptăm multă lume la comemorarea Crăişorului”, declară Liviu Mihaiu Gorcea, primarul comunei Baia de Criş. S-a restaurat mormântul lui Avram Iancu, s-au curăţat aleile, s-au adus flori. Pe lângă miile de oameni care se vor aduna din toată ţara, la Ţebea, în acest ani sunt aşteptaţi şi veterani de război, reprezentanţi ai multor instituţii naţionale, judeţene şi locale, membrii şi lideri ai partidelor politice. este anunţată şi prezenţa premierului Nicolae Ciucă.

Potrivit tradiţiei, manifestările închinate memoriei lui Avram Iancu se organizează în a doua duminică a lunii septembrie. „Panteonul moţilor” adăposteşte în cimitirul său rămăşiţele celor mai importanţi eroi ai Revoluţiei din Transilvania din anii 1848-1849, în frunte cu Simion Groza, Ioan Buteanu şi Avram Iancu. Locul adăposteşte şi celebrul Gorun al lui Horea, din trunchiul căruia, anul trecut, s-a ridicat un nou vlăstar.

De-a lungul timpului, Complexul muzeal a devenit loc de pelerinaj pentru toţi cei care simt româneşte. Cuvintele din testamentul lui Avram Iancu vor rămâne mărturie peste veacuri a crezului celui mai cunoscut moţ: „Unicul dor al vieţii mele este să-mi văd naţiunea mea fericită…”