În ultimul deceniu, peste 100.000 de cetăţeni non-UE au venit să lucreze în România

În ultimul deceniu, peste 100.000 de cetăţeni non-UE au venit să lucreze în România în domenii precum textile, HoReCa sau construcţii, arată un studiu EY Romania, potrivit căruia cel mai mare obstacol pentru recrutarea de talente din afara ţării este problema legislaţiei la nivel local.

Menit să evidenţieze problematica mobilităţii forţei de muncă pe piaţa locală, sondajul EY România a fost derulat la nivelul persoanelor cu funcţii de conducere din cadrul departamentelor de resurse umane din companii autohtone, reieşind că problema legislaţiei române ar fi prima şi cea mai mare barieră în calea atragerii de talente externe.

Conform rapoartelor, în ultimul deceniu, peste 100.000 de cetăţeni non-UE au venit să lucreze în România în domenii precum textile, HoReCa sau construcţii.

„Totuşi, există domenii care în continuare se confruntă cu o lipsa a forţei de muncă, unul fiind sectorul IT&C. Acesta reprezintă un paradox, fiind domeniul care a evoluat tot mai mult în România, însă mediul universitar românesc nu reuşeşte să furnizeze forţă de muncă la nivelul cererii pieţei pentru acest sector. Alte domenii ce trebuie avute în vedere sunt BPO (Business Process Outsourcing) şi servicii suport (back office şi client support) şi retail”, mai arată sondajul.

Cu privire la sectorul BPO şi servicii suport, atât mediul privat local, cât şi cel public trebuie să prezinte cât mai rapid o strategie în acest sens, pentru că România a fost nominalizată ca fiind a doua cea mai selectată locaţie în materie de investiţii străine în servicii suport la nivel european, conform EY Attractiveness Survey România 2022.

În viziunea respondenţilor, viitorul mobilităţii internaţionale a angajaţilor este în strânsă legătură digitalizarea – 40,5%. Pe locul doi, într-un procent de 19%, respondenţii au decis că viitorul mobilităţii este legat de strategia de afaceri. Pe a treia poziţie, cu un procent de 17,7%, găsim eficienţa operaţională, iar pe cea de-a patra capabilităţile noi – 15,2%. Pe ultima poziţie respondenţii au menţionat conformarea fiscală – 2,5%.

Munca de la distanţă a început să câştige teren în comparaţie cu clasicele metode de muncă. Se observă că din ce în ce mai multe state oferă vize pentru nomazii digitali şi încearcă prin diverse beneficii fiscale să atragă talente din alte ţări.

„Noutatea muncii de la distanţă constă în prezent nu atât în dorinţa angajatului de lucra în timp ce călătoreşte, ci mai degrabă vine din amploarea aşteptărilor, durata muncii la distanţă şi strategiile ce împing companiile în stabilirea locaţiilor pentru forţa de muncă şi timpul alocat acesteia. Acest aspect, coroborat cu creşterea competiţiei pentru talente, ghidează angajatorii să caute talente din noi locaţii”, arată EY.

Conform studiului, 55% dintre respondenţii participanţi la EY Tax and Finance Operations Survey consideră că în viitor societăţile cu risc de sediu permanent şi cu un număr mare de angajaţi ce lucrează de la distanţă (din alte state) se vor confrunta cu riscuri fiscale. Exemple în acest sens ar fi un angajat al unei companii care traversează graniţele internaţionale, dar şi un angajat care schimbă jurisdicţiile fiscale în cadrul unei ţări, cum ar fi între statele americane şi cantoanele elveţiene, pentru a-şi desfăşura activitatea.

Peste jumătate dintre respondenţii participanţi la sondajul EY cu privire la mobilitatea internaţională a forţei de muncă au răspuns că în companiile lor nu se lucrează de la distanţă – 56,4% şi numai 11,5% că activitatea şi operaţiunile firmei se desfăşoară complet în regim de la distanţă.

Pe lângă riscuri, există şi provocări cu privire la gestionarea datelor angajaţilor. România face paşi importanţi în direcţia unui cloud digital care să gestioneze logistica mobilităţii internaţionale, însă mai este nevoie de timp. Este necesar să existe o infrastructură bine planificată şi realistă, care să aibă în acelaşi timp grijă de securitatea fizică a persoanelor şi de bunurile organizaţiei, precum şi de securitatea cibernetică.

O majoritate importantă dintre respondenţi, de aproape 79% este de părere că atragerea de talente din afara ţării reprezintă un avantaj pentru mediul de business românesc, ceea ce întăreşte ideea că organizaţiile nu mai pot să se rezume doar la forţa de muncă internă.

România a început să atragă talente externe odată cu venirea multinaţionalelor, la finalul anilor 1990, iar astăzi se estimează că aici muncesc aproximativ 30.000 de cetăţeni străini.

Referitor la sectoarele de afaceri din România au cel mai mult nevoie de recrutarea de talente externe, 16% dintre respondenţi au menţionat serviciile medicale, urmate de sectorul turismului şi industria hotelieră – 9,3% şi de serviciile profesionale, cu 8%.

Pandemia a schimbat viaţa socială, agendele politice, modul de lucru, dar, paradoxal, poate să apropie lumea mai mult ca niciodată. Faptul că astăzi un muncitor din Statele Unite poate lucra în aceeaşi companie cu unul din România, aflându-se în locaţii diferite şi putând să schimbe expertiză, reprezintă un efect benefic a doi ani de încercări şi greutăţi. Lumea are şansa să intre în contact cu medii de lucru mai complexe, cu organizaţii diametral opuse cultural de cele obişnuite, dar, pentru ca acestea să se întâmple cât mai eficient, este nevoie de strategii robuste şi aplicate noilor realităţi.

„În timp ce unii angajatori români sunt încă reticenţi vizavi de implementarea politicilor de muncă de la distanţă în afara ţării, alte trenduri prind viteză. De exemplu, unele multinaţionale au implementat politica de ‘workation’ (‘work’+’vacation’). De asemenea, ‘Gig economy’, care a prins avânt înainte de pandemie este astăzi o realitate, nici măcar un trend din punctul meu de vedere. Organizaţiile se vor uita peste graniţe, peste continente pentru a identifica şi recruta talente, iar dacă reuşesc să facă acest lucru într-un mod corect, acestea vor avea acces la o plajă variată de forţă de muncă. Rămâne de văzut în timp dacă într-adevăr angajatorii vor merge la scară largă în această direcţie, dar pentru moment, cât şi în viitorul apropiat, reiese clar că atât angajatorii, cât şi angajaţii văd mai multe beneficii în a continua munca într-o manieră hibridă”, afirmă Corina Mîndoiu, partener People Advisory Services EY Romania.

Datele au fost colectate în perioada aprilie – mai 2022 prin intermediul unei platforme interne EY.

Studiul este bazat pe răspunsurile a 99 de respondenţi, membri din echipe de conducere cu funcţii de la management până la CEOs/Parteneri cu precădere din departamente de resurse umane, din diverse companii aparţinând următoarelor sectoare:

• Comerţ (14,8%), Servicii medicale (8,6%), IT, Software, Internet (7,4%)
• Servicii profesionale – cercetare, consultanţă, comunicare (13,6%), imobiliare şi construcţii (8,6%)
• Industria auto (4,9%), Bunuri de larg consum – produse alimentare, produse medicale şi de întreţinere a locuinţelor (3,7%), Servicii financiare 3,7%

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 312.250 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 40 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2021.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.

news.ro