RETROSPECTIVĂ ROMANȚATĂ. Săptămâna în cinci minute de lectură
LUNI, 23 MAI 2022
Guvernul proptește nivelul de trai cu niște măsuri economice
Guvernul a anunțat luni un pachet de măsuri sub genericul ”Sprijin pentru România”. Mixul măsurilor adoptate de autorități s-a dovedit destul de original și a vizat în primul rând românii aflați la risc de sărăcie, adică pensionarii și datornicii la bănci. Dacă cei 700 de lei unici promiși pensionarilor foamei, adică cei cu venituri mai mici de 2000 de lei pe lună, au fost bine primiți, amânarea plății ratelor la credite cu 9 luni nu pare a fi un sprijin prea agreat. E doar o prelungire a bolilor, spun mulți, pentru că amânarea poartă în ea o scumpire a creditului sub forma unei dobânzi suplimentare la dobândă, care apare din cauza amânării. E adevărat că din luna iulie angajările la stat vor fi sistate. Dar dacă statul român ”se mișcă bine”, în luna iunie se pot bate noi recorduri de angajări, înainte de a fi introdusă prohibiția. Și parcă dând cu tifla crizei, guvernanții au găsit resurse să mai crească cu câteva zeci de lei și lefurile bugetarilor, conform Legii Salarizării Unitare. Pentru a onora aceste alocări bugetare de criză, guvernanții au plănuit ca una din sursele de finanțare să cadă în sarcina ANAF, Instituția are un plan impus de creștere a colectării veniturilor la bugetul consolidat al statului cu 10 miliarde de lei, Suma ar fi aproape acoperitoare cu supramăsură pentru a finanța întreg acest program, dat fiind faptul că suma totală care trebuie alocată pentru cea mai costisitoare măsură de sprijin (cei 700 de lei dați o singură dată unui număr de circa 3,3 milioane de pensionari români) se ridică la 2,3 miliarde de lei.
MARȚI, 24 MAI 2022
Traiului bun bagă românii în boală
Cifrele prezentate marți readuc în atenție un fenomen social cu implicații negative în sănătatea publică. Un procent de 31,4 dintre adulții români cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani suferă de obezitate, adică peste 4 milioane de persoane. Iar perspectiva nu pare să diminueze impactul acestei boli, pentru că până în anul 2030 România va avea aproape 500 de mii de copii cu obezitate. Incidența foarte ridicată a obezității în România este dublată și de o percepție deformată pe care românii o au asupra acesteia – doar 1 din 4 români din mediul urban care se confruntă cu obezitate recunoaște și conștientizează afecțiunea și riscurile asociate acesteia. Date fiind aceste cifre, pentru prima dată autoritățile române iau în considerare să încadreze obezitatea ca boală cronică. E necesar să se facă acest pas pentru că, altfel șansele să respectăm planul de reducere a riscului de creștere a prevalenței obezităţii până în 2025, asumat de România ca partener OMS, sunt de 0 (zero)% la populația adultă de sex masculin și de 4% la populația adultă de sex feminin. Dacă obezitatea primește statutul de boală cronică, se vor putea prioretiza campanii de informare privitoare la riscurile acestei afecțiuni. Pentru a implementa în România politicile OMS privitor la prevenirea obezității marți a fost lansată oficial la Comisia pentru sănătate din Senatul României, Coaliția Națională pentru Combaterea Obezității. Aceasta se va ocupa de toată campania de informare și prevenție a obezității. Măsura nu este lipsită de sens, dat fiind faptul că costurile cu consecințele medicale ale obezității vor atinge, în lume, 1 trilion dolari până în 2025. Mai mult și mai grav, recent Organizaţia Mondială a Sănătăţii a publicat un raport în care avertizează că o „epidemie” de exces ponderal şi obezitate face ravagii în Europa, grăsimea în exces fiind responsabilă pentru peste 1,2 milioane de decese anual.
MIERCURI, 25 MAI 2022
Anchete de jucărie. Dosarul ”coiful turcesc cu diademă”
La începutul acestui an, polițiștii din Argeș au anunțat o captură de senzație. La o percheziție făcută la un cetățean suspectat de furtul mai multor obiecte de patrimoniu, oamenii legii au găsit o piesă demnă de un muzeu de renume. Un coif, ”turban turcesc cu diademă” din secolul al 18-lea care ar fi aparținut unei căpetenii turcești, obiect considerat ca aparținând patrimoniului național. Captura oamenilor legii a ținut capul de afiș pe informările poliției din Argeș o bună perioadă de timp. Ulterior, coiful a fost trimis spre expertiză unor specialiști în obiecte de patrimoniu. Surpriză! După ce au analizat sumar ”corpul delict”, muzeografii au transmis poliției că, doar în baza obiectului prezentat, suspectul de furt poate fi exonerat de orice vină, Pentru că, celebra captură a poliției ”turban turcesc cu diademă” nu e altceva decât o jucărie cu care copiii se pot juca de-a turcii și tătarii, Mai mult chiar, că acest coif era o jucărie se putea bănui încă din prima clipă, dacă polițiștii erau puțin atenți. Dimensiunea turbanului nu permitea sub nici o formă purtarea lui pe cap de un om matur, fie el și un turc de pe la 1700. Era mult prea mic. Prin urmare, dosarul coiful s-a răsuflat instantaneu, polițiștii trebuind să găsească alte dovezi că suspectul chiar a furat obiecte de patrimoniu.
JOI, 26 MAI 2022
O coaliție, două raportări
Partenerii de coaliție, PSD și PNL, și-au prezentat joi bilanțul activității miniștrilor din ultimele șase luni. Observatorii politici au remarcat că liantul coaliției s-a rupt la acest eveniment, fiecare partid preferând să-și etaleze realizările separat. Și nici nu se putea altfel pentru că din capul locului fiecare partid a dorit să facă din acest bilanț un vector de promovare proprie. Lauda de sine a social-democraților s-a centrat în jurul pachetului de măsuri sociale. Liderul PSD, domnul Marcel Ciolacu a vrut ca toată lumea să audă că dacă social-democrații nu ar fi fost la guvernare nimeni nu ar fi primit nimic pe post de paliativ la criză. Mai mult chiar, domnul Ciolacu le-a tras și o mică castană liberalilor atunci când a declarat că la momentul în care PSD a intrat la guvernare au fost multe de reparat după guvernarea anterioară, inclusiv prețurile la utilități lăsate să urce la cer. Șeful liberal și premier en-titre, dl Nicolae Ciucă, într-o prezentare separată, a marșat pe ideea că sub guvernarea liberală, România a înregistrat cea mai mare creștere economică la șase luni din Europa. Totodată, s-a aflat, printr-o guvernare performantă cu ținte economice de dreapta, miniștrii PNL gândesc strategii de dezvoltare a țării pentru care au fost asigurate 90 de miliarde de euro. Sub guvernarea liberală, a spus dl Ciucă, ritmul de absorbție a fondurilor europene a crescut cu 7 la sută față de acum 6 luni. Liderul liberal a mai punctat, având și responsabilitatea de premier, că sub guvernarea liberală România a rămas o țară sigură în ciuda războiului din Ucraina, fiind amintite și garanțiile de securitate pe care NATO și Parteneriatul strategic cu SUA le oferă României. Parcă în contradicție cu cele declarate separat de șeful PSD asupra paternității pachetului de măsuri sociale, domnul Ciucă a ținut să precizeze și aportul liberalilor la elaborarea acestuia, Modul separat și la concurență în care principalele două partide ale coaliției și-au prezentat bilanțul, nu a putut ascunde o rivalitate în creștere între acestea în perspectiva alegerilor din 2024, Bineînțeles, bruma de opoziție care mai există, prin glasul președintelui interimar USR, domnul Cătălin Drulă, a desființat ultimele șase luni de guvernare. O scădere a investițiilor cu 7 la sută față de anul trecut, cu 11 la sută în domeniul infrastructurii, a fost principala acuzație a USR. AUR a lovit și el cu un contra-bilanț în care s-a vorbit de scumpiri și nepotisme. Teme critice specifice unei politici cu tente populiste.
VINERI, 27 MAI 2022
Ungurii au benzina mai ieftină, dar nu și pentru ardeleni
Începând de vineri, doar maşinile cu numere de Ungaria mai pot alimenta la prețul mai mic de la pompele de combustibil din țara vecină. Șeful de cabinet al primului-ministru a spus că în Ungaria se poate alimenta cel mai ieftin în toată Europa, ceea ce a dus la un turism al carburanţilor, în special zona de frontieră, care ameninţă deja aprovizionarea. Se face abuz, a spus oficialul maghiar, de faptul că Ungaria poate menţine un preţ de 480 de forinţi (1,24 euro), în timp ce în Europa preţurile variază între 700 şi 900 de forinţi (1,81-2,33 euro). Străinii vor putea alimenta, însă la preţul pieţei, adică mai scump. Traficul la frontiera de vest a țării a fost în creștere în luna mai, după ce tot mai mulți români din aproprierea graniței au mers să alimenteze în Ungaria, după creșterile de prețuri ale carburanților în România.
SÂMBĂTĂ, 28 MAI 2022
Românii, în top 5 mondial la mâncat burgeri
În perioada mai 2021-mai 2022, românii au făcut dovada că sunt mari consumatori de fast-food. De nivel mondial chiar. O statistică dată publicității în cursul săptămânii arată că în perioada menționată românii au consumat mai mult de 6,1 milioane de hamburgeri. De Crăciun au fost comandați în România peste 6000 de burgeri, iar de Paște un record de 8000 de burgeri. România, la numărul de burgeri comandați, ocupă un onorant loc patru mondial, întrecând țări cu o populație mai numeroasă. Există și un record privitor la comanda cea mai impunătoare de burger înregistrată în România. Ce mai mare comandă a fost de 1380 lei, constând în 36 burgeri de pui, cartofi prăjiți și sos de maioneză. Statistica arată că din totalul burgerilor comandați în România, un procent de 15 la sută au reprezentat opțiuni vegetariene sau vegane. Ziua în care se comandă cei mai mulți burgeri în România este vineri, Adică, ca regulă, românii inaugurează tradițional week-end-ul cu burgeri.
DUMINICĂ, 29 MAI 2022
Fotografia saptămânii
„Nu am intenționat niciodată să devin politician, nu știam cum să o fac”, le-a spus Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, absolvenților Harvard Kennedy School, care au aplaudat-o în picioare la finalul discursului susținut cu ocazia ceremoniei de absolvire a studenților.
Monica Pană
