O nouă versiune pentru tranziția justă în județul Hunedoara
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat versiunile actualizate ale Planurilor Teritoriale pentru o Tranziție Justă în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Mureș, Prahova și Galați.
Obiectivul general al planurilor teritoriale de tranziție justă este de a proteja populația și economia județului în contextul provocărilor tranziției la neutralitatea climatică și de a favoriza valorificarea deplină oportunităților de dezvoltare create de parcursul către o economie cu emisii reduse. Aceste documente strategice vor sta la baza elaborării Programul Operațional Tranziția Justă 2021-2027.
„Cele mai multe emisii ETS verificate în 2020 (61,62%) provin din județele Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați. Restul de emisii ETS (38,38%) provin din 35 de județe și din Municipiul București, ceea ce indică o concentrare substanțială a emisiilor în cele șase teritorii menționate. Din emisiile totale verificate la nivel național în 2020, 25,6% reprezintă emisiile aferente arderii de lignit și cărbune pentru producerea de energie electrică în instalațiile Complexului Energetic Oltenia (CE Oltenia) și Complexului Energetic Hunedoara (CE Hunedoara), două companii publice cu operațiuni în județele Dolj, Gorj și Hunedoara. Deși volumul de emisii aferent arderii de cărbune / lignit în instalațiile CE Oltenia și CE Hunedoara s-a ridicat în 2020 la aprox. 8 milioane tone CO2, acesta a fost cu 66% mai redus față de volumul de emisii din anul 2007, păstrându-se tendința pronunțat descendentă din ultimii 15 ani cauzată, în principal, de implementarea schemei de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră”, arată documentul publicat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Județul Hunedoara este unul dintre centrele producției de electricitate și agent termic pe bază de huilă din România, tip de producție care urmează a fi eliminat gradual din structura de producție de electricitate a României.
„În zonele defavorizate de la nivelul județului, identificate la nivel de UAT, inițial în conformitate cu OUG 24/98 și, ulterior, conform OUG 75/2000 locuiesc aprox. 250.000 de persoane. Deși, în prezent, regimul juridic special al acestor zone nu mai este activ, disparitățile teritoriale semnificative persistă și au fost reconfirmate prin studiul de fundamentare Disparități teritoriale în România, elaborat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și publicat în august 2021 (Anexa 6). Zonele defavorizate includ, alături de localități rurale, și orașele din Valea Jiului – Lupeni, Petroșani, Vulcan, Petrila, Aninoasa și Uricani”, mai arată ministerul.
Mecanismul vizează regiunile și sectoarele cele mai afectate de tranziție, având în vedere dependența lor de combustibilii fosili, sau procesele industriale cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră.
Propunerile și observațiile pe marginea documentelor pot fi transmise în perioada 26 aprilie – 10 mai 2022.
Monika BACIU
