GATA ȘI CONGRESUL. Quo vadis, PNL?
Cu chiu, cu vai, scăparăm cu toții de spectacolul liberal care a copleșit scena politică și mass-media românească timp de patru luni. Acum, așteptăm limpezirea apelor liberale (cât se poate), dar mai ales soluții la nenorocirile cu care intrăm în iarnă.
A fost congres. Un congres cum altul n-a mai fost și nici nu cred că vom mai vedea curând! Bizar, ceea ce a rămas bine imprimat în memoria observatorului extern este cum liberalii (orbanieni) au solicitat, urlând, demisia propriului guvern, la propriul congres, întrecându-i, astfel, chiar și pe pesediști în stupiditate politică și comportament maidanez. Au urlat și la președintele (tot liberal) Iohannis, cu care au câștigat și alegerile, și guvernarea, și au tot urlat până în momentul adevărului, în care Florin Cîțu l-a snopit (la vot) pe Ludovic Orban. După care zdrăngănitorul spectacol a încetat și majoritatea participanților a luat azimut către casă, mare parte din echipa de zgomot încropind, deja (bănuim) osanalele pe care le vor ridica mâine noului președinte PNL.
Strategic, în urma acestui congres, evidența pe care doar liberalii înșiși o mai contestau, a fost impusă: facțiunea pedistă din PNL a dovedit, irevocabil, că este dominantă, are politicieni mai buni, mai eficienți și povestea cu tradiționalismul liberal „de la pașopt cetire” și barba Brătienilor rămâne, totuși, doar pentru cărțile de istorie. PNL este, de mult, altceva; până și în filiația europeană a părăsit zona liberală pentru cea popular-democrată și creștin-conservatoare (PPE). Și, până la urmă, nu e nimic anormal sau fioros în asta: odată și-odată, trebuiau să iasă și liberalii români către lumea de azi, chiar dacă, doctrinar, încă nu s-au hotărât ce sunt și ce vor.
Este clar faptul că PNL nu are timp să-și oblojească tihnit rănile din acest război fratricid Cîțu-Orban. Pe de-o parte, trebuie să găsească din mers o strategie – care ține, deja, de miraculos! – pentru a recupera cele zece procente pierdute din proprie prostie în ultimele patru luni. Pe de altă parte, Cîțu și noua echipă de lideri liberali trebuie să rezolve urgent problema guvernării și să facă piept unei moțiuni de cenzură în fața căreia sunt, deocamdată, în fundul gol, fără aliați – fie cea useristă, fie cea pesedistă.
Nimic nu e ușor în provocările la care PNL-ul lui Cîțu trebuie să facă față în regim de urgență, mai ales că totul se desfășoară pe fondul unei nemulțumiri generalizate a societății românești față de creșterile uriașe de prețuri la energie în pragul iernii, scumpirea greu de suportat a prețurilor la alimente și bunuri de imediată necesitate și, colac peste pupăză, cu valul patru al pandemiei Covid-19 punând presiune suplimentară pe viața românilor.
Cum va ieși „noul” PNL din impas? Nimic nu este previzibil, în acest moment, dar credem că vom intui câte ceva abia după ce echipa lui Cîțu va rezolva (dacă va rezolva) prima urgență: guvernarea în parametri normali. Abia apoi vom putea căuta să înțelegem care este noul drum al liberalilor români și în ce stare va intra PNL în teribila cursă electorală din 2024.
