Afacerile laboratoarelor de analize medicale, cifre record pe fondul crizei sanitare declanşată de pandemie
Afacerile laboratoarelor de analize medicale au trecut de 2,5 miliarde de lei în 2020, iar în acest an s-ar putea atinge un nou record istoric, de aproape 3 miliarde de lei, pe fondul crizei sanitare declanşată de pandemia COVID, arată o analiză a companiei de consultanţă Frames.
„Afacerile laboratoarelor de analize medicale au trecut de 2,5 miliarde de lei în 2020, iar în acest an s-ar putea atinge un nou record istoric, de aproape 3 miliarde de lei. Performanţa vine pe fondul crizei sanitare declanşată de pandemia COVID. Testările coronavirus au înregistrat una dintre cele mai importante surse de venit”, arată o analiză Frames.
La finele lunii martie, după un an de criză sanitară, România raporta un număr total de 952.803 cazuri de infecţie cu noul coronavirus. De la debutul crizei şi până pe 31 martie, au fost efectuate 6.714.704 de teste RT-PCR pentru Covid-19 si 603.664 de teste rapide antigenice.
Cele mai multe teste au fost efectuate contra cost, în laboratoarele specializate, la preţuri cuprinse între 150 şi 450 de lei. Un calcul realizat de experţii companiei de consultanţă arată că valoarea testelor realizate a depăşit cifra de 2 miliarde de lei, luând în calcul un cost mediu de 300 de lei/per test.
„Estimarea este una relativă, având în vedere că cele mai cunoscute laboratoare au cerut sume cuprinse între 300-450 de lei, însă arată, în linii mari, cât de profitabilă a fost această afacere”, arată analiza Frames.
Estimările nu iau în calcul testele rapide, disponibile în farmacii, cumpărate cu sume între 30-120 lei, la liber.
„Pentru aceste teste nu există statistici oficiale, însă estimăm că numărul acestora l-a depăşit cu mult pe cel al testelor făcute în clinicile specializate. Asta în condiţiile în care mulţi dintre români au ales acest tip de testare iar dacă rezultatele s-au dovedit pozitive, cei mai mulţi s-au tratat acasă, fără să intre în zona raportărilor oficiale ale victimelor COVID”, mai arată analiza.
Potrivit analizei Frames, printre principalii beneficiari ai crizei COVID s-au aflat laboratoarele de analize medicale (CAEN 8690), a căror afaceri au trecut de nivelul de 2,5 miliarde lei în 2020. Spre comparaţie, în 2010, cifra de afaceri era de 591,1 milioane de lei.
Numărul firmelor din acest sector a crescut de la 1.103 în 2010 la 4.325 în 2019, iar estimările preliminarii arată că, în 2020, s-a ajuns la aproape 4.500.
„În ianuarie 2020, înainte de criza COVID, estimam, într-o analiză Frames, că piaţa analizelor medicale din România va fi una dintre cele mai profitabile afaceri în anii care vin, pe fondul îmbătrânirii populaţiei, bolilor profesionale şi a viruşilor care fac tot mai multe victime. Realitatea ne-a confirmat această estimare, iar datele preliminarii arată că, în 2020, s-a depăşit cifra de afaceri de 2,5 miliarde lei, iar în 2021 s-ar putea ajunge la 3 miliarde lei, o cifră de peste 5 ori mai mare decât în 2010”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit analizei, clinicile de analize medicale au înregistrat în 2020 un profit de peste 500 de milioane de lei, aproape dublu faţă de cel înregistrat în 2018 (314,2 milioane lei). Spre comparaţie, în 2010, profitul companiilor era de numai 50,5 milioane lei.
În 2019, peste 3.700 dintre cele 4.325 firme care activează în acest sector au raportat profituri de până în 100.000 de lei, 421 de companii între 100.000 şi 500.000 de lei şi 143 între 500.000 şi 5 milioane de lei.
„Marea majoritate a laboratoarelor de analize medicale sunt firme mici (4.177 microîntreprinderi în 2019). În 2020, pe fondul crizei COVID, numărul acestora a crescut şi mai mult, fiind raportate noi astfel de firme în aproape toate judeţele ţării”, arată analiza.
Potrivit analiştilor, potenţialul de investiţii în domeniu este unul ridicat, în condiţiile în care în România există numai 10 companii mari, care deţin lanţuri de clinici la nivel naţional.
„Dezvoltarea unor reţele de laboratoare, în sistem franciză, va fi, chiar şi dincolo de pandemie, una dintre cele mai profitabile afaceri în viitor. Avem deja exemple de reţele de laboratoare mobile, de firme care au crescut spectaculos în această perioadă şi care investesc agresiv în promovare, focusul fiind, bineînţeles, pe oferta de teste COVID”, a mai declarat Negrescu.
Pe fondul interesului tot mai mare al investitorilor, şi numărul angajaţilor acestor firme a crescut exponenţial, de la 6.506 în 2010 la 14.029 în 2019 şi la peste 15.000 în 2020 (date preliminarii).
Cele mai multe firme din acest sector activează în Bucureşti (978), Timişoara (196), Braşov (194), Iaşi (192), Constanţa (187), Bihor (175), Dolj (162), Prahova (155), Cluj (134), iar cele mai puţine în Giurgiu (23), Harghita (30), Tulcea (29), Botoşani (37) şi Gorj (40).
Piaţa analizelor medicale este acoperită, în linii mari, de câteva mai companii, dintre care Synevo România SRL se află în prim-plan în ultimii ani, pe fondul investiţiilor masive şi a dezvoltării reţelei de laboratoare în toată ţara.
Potrivit datelor oficiale, comunicate la Ministerul Finanţelor în 2019, compania a raportat o cifră de afaceri de 293,4 milioane de lei, de aproape 3 ori mai mare decât în 2010. Şi profitul a urmat aceeaşi tendinţă, avansând de la 11,3 milioane lei în 2010 la 29,4 milioane lei în 2019. În această perioadă, compania şi-a dublat şi numărul de angajaţi, ajungând la 1.160. Pe fondul crizei COVID, este posibil ca business-ul să fi crescut semnificativ în 2020. Datele nu au fost făcute încă publice.
Locul secund în topul cifrei de afaceri pe 2019 este ocupat de Gral Medical SRL, cu afaceri de 142,2 milioane de lei. Iar pe locul 3 se află Hiperdia SA, cu un business de 108,7 milioane lei în 2018 şi un profit de 14,4 milioane lei.
În Top 10 clinici de analize medicale, după cifra de afaceri, urmează firmele Bioclinica SA, MNT Healtcare Europe SRL, Laboratoarele Bioclinica SRL, Pharmaceutical Research Associates Romania SRL, Laboratoarele Synlab SRL, Dorna Medical SRL şi Regina Maria – Banca Centrală de Celule Stem SA.
„Criza COVID a creat un adevărat şoc la scară planetară. În România, COVID-ul a dus, până în prezent, la aproape 1 milion de îmbolnăviri raportate oficial şi la 23.538 de decese (la finalul lunii martie). În ultimul an, s-au declarat vindecate 850.672 de persoane. Aceste cifre nu reflectă, nici pe departe realitatea pandemiei din România. Sunt doar cazurile raportate oficial. Mulţi dintre români au ales să nu declare, să se trateze la domiciliu, iar o parte din populaţie, deşi infectată, nici măcar nu a realizat că are COVID”, arată analiza.
În absenţa unei testări în masă a populaţiei, toate cifrele comunicate de autorităţi trebuie privite, astfel, cu destule rezerve.
„Sprijinul statului a vizat, în principal, asigurarea serviciilor din spitale, testarea la internare, lăsând în seama oamenilor să se testeze contra cost. Un fapt care a stârnit, pe bună dreptate, multe controverse, în condiţiile în care testele nu costă deloc puţin, raportat la puterea de cumpărare. Dacă am fi testat gratuit mai multe persoane, poate că pandemia ar fi putut fi combătută mai eficient”, afirmă Adrian Negrescu.
El precizează că singurul aspect pozitiv, pentru populaţie, a fost că această criză COVID i-a făcut pe mulţi dintre români să înţeleagă importanţa stării de sănătate, astfel că prezentările la medic au crescut semnificativ în ultimul an.
Estimările Frames dinainte de criză, privind creşterea interesului românilor pentru serviciile private de sănătate, se confirmă în pandemie.
„Incidentele din spitalele publice, incendiile, îmbolnăvirile, scandalurile de malpraxis, infecţiile nosocomiale i-au determinat pe tot mai mulţi dintre români să aleagă sectorul sanitar privat, mai sigur şi mai eficient. În clinica privată ai parte de tratament, cazare, medicamente şi tot confortul care lipseşte din spitalul public. S-a ajuns ca o zi de spitalizare la privat să coste mai puţin ca la stat, ceea ce reflectă lipsa de performanţă din sistemul public”, spun experţii.
Potrivit estimărilor Frames, serviciile medicale vor deveni, în viitor, una dintre cele mai importante probleme în România, în condiţiile îmbătrânirii accentuate a populaţiei. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, până în 2050, populaţia României va scădea spre 12-14 milioane de locuitori, iar peste 60% din populaţie va avea vârsta de peste 50 ani.
În aceste condiţii, business-ul medical se dovedeşte a fi o investiţie profitabilă în viitor, spun analiştii.
„Sunt încă multe localităţi din ţară unde cererea de servicii medicale nu este încă acoperită la un nivel optim. În plus, există multe cabinete şi laboratoare independente care pot face obiectul unor achiziţii. Piaţa este încă fragmentată şi, pe fondul unor investiţii semnificative, poate genera rate de profitabilitate optime”, mai arată studiul Frames.
Aşa cum estima în analiza de anul trecut, potenţialul de investiţii în acest sector este amplificat şi de perspectiva atragerii clienţilor din zona serviciilor publice.
„Ultimele discuţii privind extinderea accesului românilor la clinicile private pe baza asigurării de sănătate emisă de CAS, decontarea serviciilor medicale private din bani publici, crearea unui sistem de parteneriat între spitalele publice şi cele de stat, în fapt dezvoltarea unui sistem de sănătate publică unitar – sunt elemente de natură să genereze un plus de interes pentru investiţiile în serviciile de asistenţă sanitară”, afirmă experţii.
Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor din sectorul altor activităţi referitoare la sănătarea umană (cod CAEN 8690). Datele prelucrate fac referire exclusivă la firmele care au acest cod principal de activitate şi sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii şi a estimărilor Frames.
news.ro
