Europarlamentarul hunedorean Siegfried Mureșan: Modelul salvator pentru județul Hunedoara este cel al dezvoltării după rețete europene care funcționează

Prezent în Deva, alături de președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, pentru o dezbatere liberală privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), europarlamentarul hunedorean Siegfried Mureșan s-a declarat convins că strategia și proiectele de dezvoltare ale actualului guvern, împreună cu sumele generoase de bani primite prin noul mecanism european de redresare economică și socială, sunt șansa pe care România – și, implicit, județul Hunedoara – o aștepta de multă vreme și care nu poate fi ratată.

O șansă care apare o singură dată într-un ciclu istoric

Europarlamentarul hunedorean Siegfried Mureșan (PNL) a ținut să clarifice nu numai șansa României de a profita din plin de fondurile europene alocate, cât mai ales șansa județului Hunedoara de a folosi din acești bani pentru trece, măcar în ceasul al doisprezecelea, pe un model predictibil și eficient de dezvoltare, după o întreagă istorie a ratărilor economice.

„Pentru ce putem folosi acești bani, a fost negociat și am obținut un rezultat extrem de favorabil României. Putem folosi acești bani pentru construcția de autostrăzi, căi ferate, reabilitări de drumuri, pe construcția de spitale noi, extinderea, modernizarea spitalelor existente.”, explică Siegfried Mureșan.

30 de miliarde de euro pentru România

Europarlamentarul hunedorean a dezvăluit și câteva din detaliile de negociere care au adus României mai mulți bani decât era prevăzut inițial.

„Suma propusă inițial României a fost mult mai mică. A existat o metodologie rigidă propusă de Comisia Europeană în care s-a spus așa: din cei 750 de miliarde de euro, doar aproximatic 500 să meargă automat spre țările membre, restul să fie la comun, să ne batem cu alte țări pentru acele sume de bani. Ca urmare a eforturilor depuse de Guvernul României în negocierile de anul trecut, s-a ajuns la un rezultat al negocierii mult mai bun pentru România: 672,5 din cele 750 de miliarde sunt alocate din start țărilor membre. României îi revin 30 de miliarde de euro, ca urmare a negocierilor purtate anul trecut. În plus, din ceilalți bani, România este unul din principalii câștigători, 1,75 miliarde de euro din fonduri pentru tranziție justă pentru România. Iar județul Hunedoara va fi unul din principalii câștigători”, a detaliat Mureșan.

Bani de pornire, o prefinanțare de 3,9 miliarde de euro

Un câștig important este și acela că România a reușit să convingă conducerea Uniunii Europene că are nevoie inclusiv de avantajul unei prefinanțări consistente, bani cu care proiectele propuse prin PNRR să intre în lucru cât mai repede.

„Tot ca urmare a negocierilor am reușit sî obținem o creștere a prefinanțării pentru România. Propunerea inițială din partea Comisiei Europene a fost zero la sută prefinanțare. Președintele României, în negocierile din Consiliul European, a reușit să obțină 10 la sută prefinanțare. Adică imediat, acum, la început să obținem 3 miliarde de euro. 06:50 Iar noi, ca urmare a negocierilor din Parlamentul European, am reușit să obținem o creștere a prefinanțării, de la 10 la 13 la sută. De îndată ce planul Guvernului României va fi aprobat la nivel european, Guvernul României va primi 3,9 miliarde de euro prefinanțare”, a mai declarat europarlamentarul liberal.

Valea Jiului și noua strategie de salvare

Zona cu cele mai mari șanse de redresare economică și dezvoltare din județul Hunedoara este Valea Jiului. Iar principalul motor financiar se află în fondurile europene pentru o tranziție justă, după cum ne-a explicat europarlamentarul Siegfried Mureșan: „În ceea ce privește fondurile europene pentru Valea Jiului, există un fond al tranziției juste, din care România are alocate aproximativ 1,7 miliarde euro, fonduri nerambursabile pentru șase județe din România: Hunedoara, Dolj, Gorj, Mureș, Prahova și Galați. Sunt județele României care vor fi ajutate cel mai mult în tranziția spre o economie verde și Valea Jiului Va fi unul din principalii beneficiari.”

Mureșan mai spune că, după toate rateurile strategice din ultimii 30 de ani, este un moment bun și există toate condițiile pentru ca în Valea Jiului să fie aplicat un model european de salvare din dezastrul economic.

„Modelul nostru pentru Valea Jiului este un model de dezvoltare economică, pe baza dezvoltării unor noi sectoare economice, în funcție de abilitățile forței de muncă, de calificarea forței de muncă, de avantajul zonei și este exact ce s-a întâmplat în alte țări: în Cehia, în Polonia, în parte din Spania, în parte din Germania incluisv în landurile de est. Noi surse de energie, investiții în cercetare-dezvoltare, sprijinirea antreprenoriatului, a microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, exact acesta este modelul pe care noi în avem în vedere pentru Valea Jiului și care nu a fost aplicat până acum.”, a concluzionat Siegfried Mureșan.

NOTĂ

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe care România îl elaborează acum se constituie într-un Document Strategic ce stabilește prioritățile investiționale și reformele necesare pentru redresare și creștere sustenabilă, corelate tranziției verzi și digitale avute în vedere de Comisia Europeană.

PNRR se referă la un pachet coerent de investiții publice și reforme propuse în baza Recomandărilor Specifice de Țară 2019-2020 . Aceste reforme și proiecte de investiții publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

PNRR are la bază 6 piloni principali:

Tranziția spre o economie verde

Transformarea digitală

Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă

Coeziunea socială și teritorială

Sănătate și reziliență instituțională

Copii, tineri, educație și competențe.