CCR a admis sesizarea lui Iohannis referitoare la legea prin care este redusă vârsta de pensionare pentru avocaţii care au handicap grav

Curtea Constituţională a admis, cu unanimitate de voturi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind modificarea actului normativ pentru completarea Legii 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Legea se reîntoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR. Legea reglementează situaţia asiguraţilor care contribuie la fondul de pensii, în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat. Astfel, avocaţii cu handicap grav vor beneficia de o reducere a vârstei de pensionare. „Această reglementare instituie însă o soluţie legislativă discriminatorie în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, care este contrară principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, prevăzut de Constituţie, întrucât beneficiul instituit – reducerea cu 15 ani a vârstei standard de pensionare – nu are în vedere şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap grav, ivit ulterior dobândirii calităţii de asigurat”, argumentează şeful statului.

„A admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României şi a constatat că este neconstituţională sintagma «preexistent calităţii de asigurat» cuprinsă în articolul unic al Legii pentru completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor. Pentru pronunţarea acestei soluţii, Curtea a constatat, în esenţă, că sintagma mai sus menţionată încalcă principiul egalităţii, consacrat de art.16 din Constituţie, în sensul instituirii unei discriminări între categorii de pensionari (avocaţi) care se află, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie”, arată CCR, marţi într-un anunţ de presă.

Pe 13 noiembrie 2020, şeful statului a sesizat CCR privind modificarea actului normativ.

El aminteşte de o decizie a Curţii în care a reţinut că trăsătura pe care o au în comun persoanele cu handicap preexistent calităţii de asigurat şi persoanele care ulterior dobândirii calităţii de asigurat au dobândit statutul de persoană cu handicap este aceea de a avea handicap, iar această trăsătură comună este suficient de relevantă încât să se poată aprecia că acestea se află în aceeaşi situaţie.

Totodată, prin aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a reţinut că, în condiţiile în care obiectivul urmărit de legiuitor constă în compensarea condiţiei de handicap prin acordarea în condiţii avantajoase a pensiei pentru limită de vârstă, împrejurarea că unele persoane cu handicap au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat, în vreme ce alte persoane cu handicap au realizat un stagiu de cotizare ulterior dobândirii calităţii de asigurat, nu constituie o justificare obiectivă şi rezonabilă a diferenţei de tratament juridic pe care legiuitorul o instituie. Prin urmare, Curtea Constituţională a statuat că acest criteriu nu este unul rezonabil, ci, dimpotrivă, arbitrar.

„Având în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 632/2018, aplicabile mutatis mutandis şi în cauza de faţă, considerăm că Legea pentru completarea Legii nr. 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor contravine şi dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie”, conchide şeful statului în textul sesizării.

Pe 20 octombrie 2020, Camera Deputaţilor a adoptat decizional proiect de lege care modifică Legea 72/2016, în sensul reglementării situaţiei asiguraţilor care contribuie la fondul de pensii, în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat.

„După articolul 34 al Legii 72/2016 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor este introdus un nou articol care prevede că: „persoanele cu handicap grav care au realizat cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea cu 15 ani a vârstei standard de pensionare”, potrivit proiectul adoptat de către deputaţi.

Senatul a respins proiectul, ca prim for sesizat, pe 26 iunie 2017, iar Camera a votat decizional pentru adoptare.

news.ro